Archive for June, 2015

Jurnalul de la Paltinis – lumini si UMBRE

Posted by on Wednesday, 3 June, 2015

Zgura noicianã blocheazã calea spre autenticitatea XXI

    NOICA  ≠ noicienii, oricâti ar fi ei.

   Cu rigoare si inspiratie, Platon, prin citatul de mai jos, intervine salutar in  campania imperios necesarã a

  de-bãsificãrii culturii / educatiei /politicii / justitiei române

atrãgându-ne atentia cã  e gresit sa punem semnul egal intre marii oameni de culturã –  Noica fiind un bun exemplu– care au CEVA de spus si epigonii care  au totdeauna de  SPUS  ceva – eventual spiritual , dar cãrora le lipseste  acel ” ceva ”  unic, care nu poate fi  manipulat  = mimat, preluat , reformulat, etc. ; pt. cei din urmã  o rubricã de jurnal  sau un site ( precum… “New Holism ” de ce nu ? )  le-ar fi arhisuficient/e.Tentatia  irezistibilã a acestora  pt.  “cãrtile de autor “- gen“Jurnalul de la Pãltinis ” – le poate fi  fatalã intrucât le scoate la luminã limitele conceptuale de nedepãsit.

caramizi

Non-cartesian  revelation : ” The best things  in life , aren’t things “

 

1. Jocul  noicienilor cu timpul : neintelegerea esentei creative a timpului XX- XXI

       ( problema a fost tratatã deja ,  in detaliu , altundeva pe acest blog si nu o mai reiau ; vezi postul “Prigogine vs Einstein …” din noiembrie 2015 ).

File:The Belousov-Zhabotinsky Reaction.gif Courtesy : Wikimedia commons

 

2 . Jocul  cu posibilul

    Martin Heidegger   Photo Courtesy : AbbeBooks.com

    Sein und Zeit: Thomas Rentsch, Martin Heidegger

Rãmânerea in sensul conventional,ingust:                                             posibilul = propensitate 

    Aceastã asumare  aparent  rezonabilã  este in realitate profund conservatoare  având ca premisã  teza irational / diversionistã cf cãreia  la inceput a fost…realul (?? ) ceea ce, intre altele ,  blocheazã efectiv orice  intentie de modelare / elaborare a  unei teorii in sens larg , existential a genezei si a unor aspecte  corelative de cea mai mare relevantã XXI, ca de ex.  acordarea  / attunement de cãtre intreg  (  attention care intreg ? A devenit evident  de acum  faptul  incãrcat de semnificatii metodologice de prim rang anume cã fizica traditionalã  in general si Einstein/Noica in particular si-au elaborat modelele conceptuale – unele cu adevãrat ingenioase dar…atât – in absenta unui intreg autentic ! ) a sistemelor  local/finite = fiinte individuale, etc. ( vezi mai jos ).

Iatã cum definea , in 1938 , unul dintre filosofii de referintã ai vremii  ( N. Hartmann ) raportul dintre posibilitate  si realitate, raport  constitutiv pt. intregul existential , non-cartesian = temeiul incontestabil al autenticitãtii XXI : 

”  necesitatea si posibilitatea depind de real,pre-existent lor. “

Modul profund eronat in care N.H. a conceput /definit acest raport crucial a derutat in mod decisiv   generatii  intregi de cercetãtori , caracterizati in mod  justificat  de cãtre  Martin Heidegger si heidegger-ienii de ieri si de azi ca fiind :

                                 ” orbiti de real .

motivatia-la-sala

Nevoia de …ether ( non-local! ). Realismul ( local ) rãmâne dez-articulat, adicã “ in inautenticitate” lipsindu-i un element esential = conexiunea ( de esentã nonlocalã ! sau…spooky ) iar fãrã  o conexiune universalã  autenticã  intregul in sens larg / existential (si nu unul realist local / ergonic = barierã metodologicã  pe care Einstein  nu a fost in stare sã o depãseascã pânã la sfârsitul vietii ) nu se poate constitui !

——————————————————————-

3. Unde sunt ” Ideile ” lui Platon de la ” nicãieri ” ( cf. C.Noica ) la “ pretutindeni ” – cf. New Holism 

O nouã  intâlnire cu “ zgura ” conceptual-metodologicã noicianã ; cititi cu atentie  urmãtorul decupaj :

” Acum am  sã revin , pentru a treia oarã, la povestea cu Ideile lui Platon. Ce sã mã fac dacã nici voi nu mã intelegeti ? ( curious enough ,

nici intelegerea lui Noica nu este una autenticã , profundã…dupã cum veti vedea imediat , asa incât deruta invãtãceilor sãi este intru totul justificatã! ).

Spuneam ieri cã Ideile  nu sint in afara noastrã, ” dincolo”. La care Andrei imi spune:”Atunci sint in noi!

[Ati remarcat , desigur, faptul  cel putin curios  anume cã la câteva decenii de la ” revolutia complexitãtii ” = 1960 si dupã , logica  either / or  li se pare celor doi interlocutori nu doar necesarã ci si suficientã : ori “in afarã ” ori” in ” ??

 Andrei are totusi  …mai multã dreptate decât maestrul, doar cã nu in ci intru noi!

Attention: aceastã diferentiere  nu este una  de detaliu – intre douã nuante – ci  delimiteazã  pur si simplu douã epoci, desemnate in acest articol prin termenii cartesianism  si non-cartesianism. Dar haideti sã fim subtili, mãcar din când in când : atât maestrul cât si Andrei et comp.  comit in mod sistematic o confuzie redutabilã, anume intre transcendenta in sens ingust, traditional  beyond – in  ( concept conservativ implicând separatia! = iesirea din limitele – cartesiene – ale sistemului ” in sine ” | si beyond – intru  concept nou, de tip New Holism care, cam ca in cazul ” umbrelor “– vezi mai jos ,  rãmâne in interioritatea  subtil-extinsã ( non-localã dacã preferati ) a sistemului de referintã . Mentionez, in treacãt , cã la primul meu contact cu acest pasaj – mustind de o filosofie brutã ( “ieri spuneam…Andrei spune…”), dez-articulatã – am fost surprins / dezamãgit chiar , intrucât  era ignoratã  in mod nepermis  tentativa- referential a unei  autentice  chemãri /  deschideri  românesti spre  non-cartesianism ,  continutã  in categoria “ des-mãrginire “ a marelui filosof  ardelean – Lucian Blaga ] .

Lucian Blaga , 1895 – 1961

Lucian Blaga

Ei bine, nu sint in noi. ” Atunci unde sint?” o sã intrebati. Vã rãspund:  Ideile lui Platon nu sint nicãieri; sint acolo unde le gãsesti

[ Termenii incompatibili “ nicãieri ” si “acolo / gãsesti ” demonstreazã inconsistenta ” viziunii ” improvizate / reductioniste a maestrului care , procedând  einsteinian , face tot ce-i stã in putintã sā reducã Ideile – de esentã potential -posibilã – la un fapt  empiric,de…laborator(finding ??) , reducând existenta insãsi la realitatea local – ergonicã , respectiv creativitatea  existentialã de necuprins la niste  mostre de practicism ingust de genul adevãrurilor FAPP din fizica mainstream / conventionalã .Furat de astfel de preluãri facile Noica  ajunge  sã atribuie , fãrã cele mai mici remuscãri…metodologice,  spatializãrii insãsi  performante  demiurgice ( urmând  astfel  indeaproape  pe Einstein  cf cãruia …spatiul tinde sã inghitã TOTUL: timp, ether, câmpuri, particule..).

Attention : principalele carente ale gândirii noiciene in ansamblu – si corelativ ale  Jurnalului –  provin  evident din  ignorarea  perspectivei noi, non-cartesiene, lacunã  decurgând  esentialmente din preluarea  necriticã a  einsteinismului ].

Iar acolo unde le gãsesti, le gãsesti mereu cu un rest. ” ( Jurnalul. p. 101 ).

3 umbre in gândirea maestrului , care , fiecare in parte dar mai cu seamã luate in sinergia lor , i-au  marcat profund destinul de gânditor  post- modern  scotându-l,  fãrã drept de apel,  de pe magistrala  ( non-cartesianã ) a filosofiei  XXI : 

a. Ideile ” nu sint in noi ” – enunt adecvat in prezent  DOAR pt. pseudo-fiinte /simulacre de tipul X,Y – exemplu notoriu : Big- Bang-ul – ( care simulacre sunt  simplu date / introduse  de cãtre lobbysm-ul metodologic ghidat , de regula , de considerente  anti-intreg, local-oportuniste desemnate curent prin termenul “ political correctness ” ) si nicidecum acor-date / attuned – vezi Fig. de mai jos , reprodusã dintr-un post al nostru din 2015:

02-10-2015Evanstonian Perspective XXI: cum actioneazã Intregul  in sens larg asupra sistemelor individuale = attunement / acordare, implicând conexiuni  calitativ diferite: ergonice si, mai cu seamã , non-ergonice.

Ceva ( ab ; a’b’ ) existã inainte de a fi dat ( A , B ). ab = Forma / Ideea /esenta originarã.

X,Y reprezintã  realizãri oportunist /accidentale ,  ilegitime dpv ontologic , fãrã vreo  legaturã cu  Ideea /Forma, ele fiind nimicite ( si nu potentializate! ) in procesul  dezvoltãrii istorice ; ab, a’b’= starea de ascundere .Vectorii “↔ ” indicã  actualizarea / potentializarea  sau, in limbajul conventional, nasterea si moartea.  

Cei aflati, ca si mine, in dezacord profund cu” mitologia Big-Bang ” = fãrã ” rest “!  , vor recunoaste imediat  in  “schema Evanston ” alãturatã, singura alternativã  la istoria autenticã a universului  care  pare a fi conformã  cu dialectica Naturii XXI. Departe de a fi perfectã , aceastã schemã  reuneste intr-un combo  conceptual-metodologic fecund, deopotrivã coerent si plauzibil:

– pe PLATON , intr-o versiune actualizatã.  Am in vedere rest-ul noician  care, intr-o abordare elaboratã,  corecteazã in mod decisiv  si nu doar metaforic etc. , marea eroare a lui Platon = detasarea  arbitrarã de Socrate , respectiv  ruperea Ideilor de orice urmã de sensibilitate. Nu putini dintre cei cu care am  discutat in direct “ schema Evanston ” au trecut usor peste câteva implicatii  care mie imi par esentiale pt. o perspectivā contemporanã  non-cartesianã , deopotrivã autenticã si eficientã . 

           Distinctia dintre dat si acor-dat / attuned

        In continuare voi  prezenta doar douã dintre aceste implicatii :  

i. toate absoluturile  ” istorice ” gen spatiul absolut  newtonian, au la  origine  ruptura  ” purificatoare ” dintre Platon si Socrate si

ii. dincolo de conexiunea  non-ergonicã  ( =  non-localitatea  fundamentalã, de esentã potential- posibilã , practic – desi nu principial! – independentã de distantã = suportul  inseparabilitãtii universale ), sistemele  materiale ( vezi  A ↔ B  ) sunt, fãrã exceptie ,  ergonic conectate  = non-localitate nefundamentalã sau regionalã , dependentã  de distanta  intersistemicã; poetii au perceput corect acest tip  traditional de conexiune dependentã de distantã  atunci când  au formulat…principiul “ ochii care nu se vãd se uitã “. Din pãcate,  cele douã tipuri distincte de non-localitate sunt fie  confundate  fie abordate exclusivist, cf logicii ” either / or”. De retinut un aspect extrem de semnificativ  pt. abordarea non-cartesianã aflatã in plin  ( si totodatã dificil ) proces de edificare, am in vedere atât distinctia cat si articularea / continuitatea necesarã  dintre dat ( attention: a nu se identifica datul autentic (A, B ) ontologic legitimat de rãdãcinile sale  potential-posibile, apartinând asa-numitei realitãti esentiale si datul sintetic introdus arbitrar : A,B ≠XY ) si acor-dat:

                                   a → a → A ;   b→ b→ B

  respectiv dintre conexiunea ergonicã si conexiunea non- ergonicã = fundamentalã. Schema Evanston evidentiazã  un fapt decisiv – de regulã trecut cu vederea – anume: cele douã tipuri  de conexiune ( attention: precum si toate conceptualizãrile aferente , un exemplu deosebit de actual constituindu- l  raportul dintre inertie si gravitatie , vezi mai jos  ) nu sunt echipotente , ierarhizarea lor fãcându-se nu oricum ci  conform modelului

                   conexiunea ergonicã intru conexiunea non-ergonicã.

Mi-am permis aceastã detaliere ( pe care W.Pauli ar aprecia-o ca pe o incercare absolut inacceptabilã de…virtualizare a fizicii ) intrucât o consider  indispensabilã pt. intelegerea  profund- corectã a raportului complex  dintre gravitatie  ( care cf. lui Einstein nu este o fortã sau , in termeni actuali , este o conexiune non-ergonicã , de esentã potential – posibilã) si inertie – manifestare local-ergonicã ( un rest ! ) având la origine gravitatia: inertia intru gravitatie ! 

– pe MACH , a cãrui “immediate connection ”  trimite f. inspirat- desi fãrã vreun suport fizic  anume – la inseparabilitate;

-pe BACHELARD : “ceva existã inainte de a fi dat “- premisa ontologicã a attunement-ului/ acordãrii.

Attention : destinul oricãrui dat  autentic nu este nicidecum decis   la nivel ergonic ; vã reamintesc  aici  adagiul Engelsian  de esentã realist – localã , asadar  profund reductionist :

” dincolo de interactiune-cititi: ergonic,FF- nu ( mai ) existã nimic ” ??

Displaying 06_16_2013_Existence.jpg

 Realitatea intru existentã (distinctie si inseparabilitate)

A pune semnul egal intre real / realitate si existent/ existentã , respectiv intre local / non-local si / sau ergonic / non-ergonic constituie  principala eroare metodologicã a  perspectivei traditionale, desemnatã prin termenul ” cartesianism “.

                    Rethink everything!

Evanston – Illinois

Image result

 In acest cadru semi-urban ( imbinând armonios arhitectonica traditionalã cu elansãrile contemporane )   am elaborat intre anii 2002 –  2007  modelul penetratiei = Evanstonian space-time . de o esentã potential-posibilã,care nu are nimic in comun cu  s-t einsteinian = un artefact  de …esentã realist / ergonicã ,   caracterizat de doi dintre fizicienii  contemporani , avizati,  ca  fiind  ” a glorious non – entity “). 
    In noul context , non-cartesian, toate problemele “insolubile ” ale fizicii / stiintei , ale cunoasterii conventionale in ansamblu , pot si trebuie  sã fie reformulate , ca de ex. problema  absolut fabuloasã a imortalitãtii sistemelor   ( finite ! ) :

toate sistemele attuned / acordate  sunt  quasi-nemuritoare

vizatã fiind trecerea lor – legicã ! – in potentialitate , de unde  ” in conditii  favorabile pot reveni  in fortã “. Misticism…deghizat sau, dimpotrivã ,  o surprinzãtoare  extindere a orizontului  de gândire / cunoastere , extindere  definitorie pt.  fizica / filosofia  XXI ? 

– pe HEIDEGGER si SCOALA  DANEZA de Filosofie ( cerinta ” beyond things” sau / si a rãmânerii in posibil /posibilitate ) ; 

– pe BOHM ( holomovement; dialectica  unfolding / enfolding );

– pe PRIGOGINE ( beyond equilibrium: linear intru non-linear);

– pe BELL si COSMOLOGII contemporani ( beyond measurement: observable  intru  BEABLE ),  s.a.

JohnStewartBell.jpg

John S.BELL ( 1928 – 1990 ) – Belfast ,U.K.————————————————————

b . Ideile ” nu sint nicãieri ” . Corect este  sã recunoastem cã Ideile au statut ontologic  neclasic , desemnat prin termenul  ” beable “ – introdus cu multã inspiratie XXI de cãtre excelentul fizician nord – irlandez  John St. Bell – in sensul cã ele – ca si  the new  XXI ether = aoP existã pretutindeni ! desi nu ca actuali / reali in sine si 

c.  Ideile “sint…unde le gãsesti ” . Chiar asa: gãsim…Ideile ? A gãsi trimite la descoperire  (observable  / finding ) or  aici raportarea ( avizatã) trebuie facutã  la “beable ” = un being / becoming  subtil, intrucât  Ideile , ca mod de organizare a unei potentialitãti indestructibile,  existã chiar si in stare ne-descoperitã!, descoperirea fiind un proces emergent , nu mai mult.

Dar , atentie la urmatoarea  ” luminã “= o autenticã  strãfulgerare de geniu noician care pe mine personal m-a ajutat enorm:  ” le gãsesti  mereu cu un rest“.

Câteva detalieri :

Ideile , ca modele de esentã potentialã , se… gãsesc / participã – fãrã exceptie! – in / intru! orice fiintã autenticã , fiind mai mult sau mai putin prezente / active in functie de calitatea fiintãrii sistemului, raportatã la esenta sa originarã . Prin  afirmarea  ( chiar ne-elaboratã !) a existentei unui ” rest “ , Noica depãseste totusi conceptul conventional de ” absolut abstract  “ sau ” absolut in sine “  pe care l-am intâlnit , cu deosebiri neesentiale,  pretutindeni, de la Platon la Newton…Lorentz,Einstein, Tesla, azi…  spre exemplu , atât spatiul absolut cât si timpul absolut  in acceptia newtonianã , precum si realismul local in  versiunea lui Einstein  , sunt

incompatibile cu autenticitatea XXI fiindcã le lipseste the Machian ” immediate connection ” altfel spus – inseparabilitatea . Mi-au trebuit ani de zile de reflexie , penibilã uneori , pt. a intelege :

1.  cã nu existã , nu poate exista un ” absolut  in sine ” / in stare dezarticulatã  si

2. cā Einstein  si-a edificat  opera pe…nisip,  altfel spus : fãrã un intreg autentic,  deci fãrã  inseparabilitate ceea ce a subminat , intre altele , consistenta  teoriei relativitãtii insãsi  ( degenerarea  inevitabilã a relativitãtii  in relativism ).

      Transcendenta contemporanã : de la in la intru

E timpul sã…transcendem transcendenta / transcendentalitatea conventionalã – unul dintre pilonii metodologici ai cartesianismului ; acest act de curaj al gândirii contemporane trebuie intreprins  de urgentã dar nu oricum , in orice caz  nu eliminând  traditia ci inglobând-o  atent, constructiv , sub semnul logicii both/ and. In noul context , indemnul heideggerian ” dincolo de lucruri ” trebuie asadar inteles nu ca o separare / rupere de lucruri  ( conform  liniei  facil /conventionale de gândire de tipul ” in “ ) ci  ca o inseparabilitate de distincte ( de tipul aparentzã / profunzime, cea din urmã trimitând la ” starea de ascundere “ ) : dincolo de lucruri dar intru lucruri, undeva cât mai aproape de  esenta lor originarã = Idee / Formã.  Acesta este , de altfel, sensul larg , autentic/ non-cartesian  al transcendentalitãtii XXI : beyond / intru adicã  beyond sistem dar intru sistem.

=

Alegoria pesterii – semnificatia XXI = o deschidere salutarã cãtre noua transcendentã = de la beyond – in ( ? ) la beyond – intru ( ! ).

    Umbrele ca  forme subtile ale realului , nu sunt entitãti in sine ci apartin sistemului fiind , asadar, la fel de…ne-fundamentale ca si acesta. Ele prefigureazã totusi formele  non-locale fundamentale ale existentei pe care  Einstein – si einsteinienii  rigizi – le vor eticheta de pe pozitiile unui pozitivism  confortabil  ca…spooky, preferând sa ramânã ancorati intr-un realism local revolut, blocant , de nesustinut.

       Despre introducerea actualizatorului  ” a

Rezultã cã Ideile lui Platon nu mai pot trimite AZI la o potentialitate  purã / abstractã  de tip matematic = Po ( aici, de un real folos mi-au fost precizãrile distinsului  fizician olandez  de Muynck  ) ci trebuie “prevãzute” cu un “ rest “ de esentã realistã – aoPo , 

       ao fiind introdus / numit de mine “ actualizator “ 

care sã   permitã o articulare fizicã subtilã, dar  de o  mare semnificatie practicã = realist-localã ! ; asa – si nu altfel – se explicã utilizarea sistematicã de cãtre mine a particulei “ quasi “:  simultaneitate quasi-absolutã ” , ” viteza quasi-infinitã ” si corelativ  ” quasi – repaus

( quasi – rest ) “, ” sisteme quasi-nemuritoare “,   ” univers quasi- Euclidian ” etc.

Willem Marinus de Muynck

 Dr. Willem Marinus de MUYNCK -T.U.Eindhoven ( retired )

 Hello, Wim ! N.H.

Revin , fãrã a mã repeta : un exemplu  sugestiv  pt. cei preocupati  efectiv  de dezvoltarea perspectivei   non-cartesiene , promovatã in mod programatic de New Holism:

  inertia  reprezintã actualizatorul ireductibil al gravitatiei .

Cu toate acestea  unii cercetãtori  neagã pur si simplu  existenta inertiei ca atare in vreme ce altii, mult mai numerosi , ignorã / neagã distinctia, preferând sã  identifice inertia cu gravitatia, respectiv ergonicul cu non-ergonicul ( alte reductionisme similare  pot fi indicate cu usurintã: timpul cu timing-ul, posibilul cu propensitatea, etc.).  O remarcã   personalã  ” veche ” , datând  incã de la prima mea lecturã a ” Jurnalului ” ( prin 1984 ): dacã Noica  sau GL  ar fi acordat atentia cuvenitã  “ rest “– ului, expresiile bâlbâite de tipul ” Ideile nu sunt in noi ” sau “Ideile nu sint nicãieri ” ar fi fost  in mod sigur filtrate, deschizându-se astfel  o cale –  attention : Romanian way !- spre autenticitatea intregii cunoasteri XXI. Precizez cã raportarea la ” intreaga cunoastere ” nu inseamnã deloc o exagerare, intrucát articolul de fatã constituie  o elaborare general -filosoficã   ( vizatã fiind  in primul rând edificarea  asa-numitei non-cartesian perspective si a unor categorii corelative spre exemplu,  categoria de “ transcendentã XXI “  ( de esenta non-localã ! ) sau concretizarea clarificatoare a unor   enunturi de maximã generalitate cum ar fi ” Legea Formei  genereazã si controleazã forma  concretã / fiinta ( a → a’ → A ); concomitent avem a face , fãrã niciun dubiu , cu o lucrare de fizicã teoreticã XXI  menitã sã  rezolve – prin introducerea in premierã a penetratiei si a actualizatorului a0 –  intr-o manierã corectã / perfectibilã, relatia autenticã dintre gravitatie  ( Pog ) si inertie  ( aoi ), precum si unele aspecte  metodologice  majore ale raportului dintre non-localitatea  fundamentalã  si cea ergonic / nefundamentalã , cu implicatii cu bãtaie lungã  cum ar fi imposibilitatea cuantificãrii gravitatiei – sorry, Mr. Horava ( cu exceptia extremitatii  ergonic/ inertiale , de tip ”  rest “, a acesteia – hello , Mr. Horava  ) .

Din pãcate , noicienii nu inteleg nici mãcar acum esenta  constructivã a criticismului meu  ci considerã astfel de tentative  culturale ( indispensabile pt. dezvoltarea actualã a ideilor  si, desigur, a Ideilor ) ca pe niste…atacuri la persoanã intreprinse dintr-un  exces de… frustrare,  senilitate , securitism , etc. . Este vorba mai curând de  specificul  drumului accidentat  parcurs de cultura românã – de la rosu la oranj – pe care  regimul cârcotas al lui T.Basescu i-a asezat pe ” noicieni ” in mod ferm  si …” pentru asta vã multumim”.

Courtesy:scotslawthoughts.wordpress.com  : Plato’s Horse

   

            O curvaturã  infinitesimalã ireductibilã  

Sugestia noicianã a “rest”-ului  m-a ajutat – intre altele – la elaborarea  modelului non-einsteinian al timpului si spatiului XXI ,

numit “ penetratie spatio – temporalã “ care nu este un ” absolut abstract “ ( pe linia cartesianistã sugeratã de  Nikola TESLA ) ci prezintã  o curvaturã infinitesimalã ireductibilã [ figurile  reproduse  mai jos  m-au  condus solidar si nemijlocit  cãtre  elaborarea unei noi si  indispensabile categorii :

                      Vision / visualisation in broad sense,

einstein

Courtesy – The CRUX & Amir Aczel , 2014   Hello, Amir ! NH    

” Orbiti de real “: Einstein ( in 1931 ) priveste prin telescop Universul…fãrã sã-l  vadã !

care sã depãseascã decisiv limitele conventionale ale viziunii / vizualizãrii  traditionale – concretizatã  in  ”orbirea ” deopotrivã practicã si conceptualã  ( chiar ) a unor giganti ai fizicii clasice precum Einstein si Hubble ( photo ,1931 ), viziune  limitatã local-ergonic , centratã  pe perceptia electromagneticã  = prinsã pe picior gresit de  activarea post- 1960 a posibilului – imperceptibil  sau…dark !  ], permitând articularea  efectivã – desi de o esentã acauzalã – cu lumea realã. Faptul ca Einstein a exacerbat aceasta curvatura  , fãcând din ea un absolut de esentã matematicã  ( interesant, chiar genial  sub raport descriptiv dar  fãrã o valoare explicativã anume )  poate fi inteles  – nu si acceptat ! – dacã tinem seama de oroarea pozitivistului Einstein fatã de orice entitãti ” spooky ” care , iatã , se pot dovedi , in cele din urmã , fundamentale.

                                                              

                               Penetratia spatio – temporalã

                           – modelul Evanston – USA ( 2002 )

 

 

 

Optical_Prism_01

Penetratia sugereazã ( prin traiectorii ) pt. intáia datã , faptul esential pt. progresul fizicii XXI, anume cã rotatia ( spinul,etc.) reprezintã un proces fizic nefundamental, emergent.  Surprizã uriasã:  rezultã cã  la mega – scarã universul  trebuie sã  fie…quasi-Euclidian ! ( dar nu Euclidian cum sustin unii cercetãtori, cu privirile  indreptate spre trecut). 

In  particular, figura de mai sus – care ar trebui expusã  in fiecare laborator  de fizicã  XXI  pt. a recupera cu un ceas mai devreme   gândirea  creativã a tinerei generatii , blocatã timp de decenii de   sloganuri /  imperative FAPP  anti-conceptuale cum ar fi ” shut up and…calculate ! “- reliefeazã  douã  aspecte  – cheie , inseparabile dar distincte ,   ale fizicii noi si anume :

a.  traiectoriile colorate  evidentiaza  faptul incontestabil cã  interactiunile  ( manifestarile ergonice ) de orice tip sunt nefundamentale sau emergente ;

b. rotatia insãsi – extrem de importantã pt. functionalitatea  naturalã a tuturor formatiunilor  realist-locale  provine , la rândul ei , din  spatiul / timpul  non-einsteinian ( mai indicativ : evanstonian ! )  = penetratie .                                                                                              

O aplicatie directã a  penetratiei  cu curvaturã quasi-nulã ( sau cu rest  sau cu ” minori ” ) o constituie  explicatia  de tip “ guiding physics ” oferitã de mine cu ani in urmã  unei redutabile enigme a fizicii conventionale , redatã prin simbolul “ 2sE “, prezentatã in detaliu pe acest blog ( vezi postul Beable or observable , Mr. Bell? Curând voi re-edita acest post incercând sa ameliorez unele exprimari care nu mã mai satisfac ). Unii gânditori – inclusiv prieteni  ai New Holism – au considerat  in mod  neintemeiat / grãbit , dupã pãrerea mea, cã penetratia  ar reintroduce simplismul de tip linear/ ist in conceptia  actualã despre lume , excluzând / minimalizând [ ?? ] miscarea de rotatie. Asimilarea  atentã  a fig. de mai sus sugereaza cu totul altceva , anume ca rotatia  este nefundamentalã in sine  ci apare / se manifestã – ca si inertia si insusirea cuantificãrii  – abia la nivelul  realist – local  al actualizatorului  ao , in alti termeni : rotatia intru  penetratie .

 4. Dincolo de Peratologia conventionalã :

prin SIMULARE , limitatiile  redutabile ca Eidos  si Ding an sich ( precum si umbrele  insesi, pe cât de des amintite de autorii conventionali din clasa ” in ” pe atât de  defectuos concepute si reprezentate ! ) pot fi de acum modelate / tunelizate / asimilate – performantã  conceptual – metodologicã de exceptie – incã neinteleasã in esenta ei , de tip ” beyond intru ” – si pe care o datorãm atât  fizicii cuantice contemporane cât si prietenilor  IT-isti.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1b/10kevau_au.gif

Attention:  pt. a percepe …imperceptibilul  este imperios

necesarã  categoria  vizualizare in sens larg – accentuând  rolul nou , decisiv ( ” dacã omenirea vrea sã fie salvatã ” cf Einstein ) care revine mentalului

 

Electrones efecto tunelPhoto courtesy: Max Planck Institute

            

” Efectul tunel ”  si autenticitatea XXI , centratã pe logica nouã ” both / and “

Courtesy: geocities.ws
                                                                                                                    

Ce alegeti : peratologia noiciana ( a  ” bolovanului”  ) sau pe cea profund – subtila a ” electronului” / undei ? Optiunea mea : both!

Ajuns,transpirat, pe culme, GL ar trebui sã priceapã: se poate si altfel !

  In ultima vreme  tot mai multi  oameni de culturã  – nu neapãrat filosofi – de la regretatul Adrian Marino la Serban  Cionoff – realizeazã  caracterul inconsistent , diversionist al “gândirii  filosofice ” a lui GL; cât despre  prezentarea  corelativã a unui curs  universitar de filosofie generalã… XXI , aceasta constituie, in opinia mea cel putin , o fraudã didacticã  menitã ,  programatic, sã directioneze  ” in mod ferm ” gândirea tinerei generatii  spre  fundãtura culturalã configuratã  aproape explicit  in modelul unei “societãti deschise ” spre…neant.

Surpriza la Roland Garros : Lucie Safarova – Maria Sharapova : 7-6, 6-4

Posted by on Monday, 1 June, 2015

LUCIE CA O FLACÃRÃ !

French Open Monday: Bumper BillGetty images
Lucie Safarova

Mare bucurie, mare in Cehia si in…Evanston!

      Desi prevenita ( ” Lefties are always  tricky “…) MS

a trebuit sa   se incline  in fata Luciei , parasind RG- 2015  la capatul a  2 seturi extrem de disputate. Dupa victorie , Lucie ,

drapata intr-un prosop  rosu  jubila , neastamparata, vie …ca o flacãrã !  Urmeaza  o noua intalnire ” care pe care “ de asta

data cu o spanioloaica – Garbine Muguruza. Impreuna cu prietenii mei cehi ii voi tine pumnii Luciei!

Photo: Jimmie48tennis.net
Asa arata Lucie  cand e relaxata ! Imaginea reprezinta omagiul meu  pt. risipa de efort din partida
de astazi iunie 02 cand a reusit – deloc usor! – sa treaca de Muguruza in doua seturi ( 7-6, 6-3 ).
Felicitari  si…ne revedem la semifinala impotriva Anei , aflata si ea intr-o forma de zile mari !
——————————————

Cum vede un …sentimental semifinala de mâine,  numita de mine ” LUCIANA “

Courtesy: Molesko Studio

Lucie,

Sincere felicitari pt. episodul ” LUCIANA “!

Acum  despre  marea finala de maine : You Can Be True, Dear!

Ceea ce vreau eu sa-ti recomand   mai mult si mai mult este o fortificare sufleteasca   de exceptie,

care sa  raspunda   in cel mai inalt grad  acestui moment unic,

care a venit  destul de tarziu DAR A VENIT! NU TE RISIPI! Nu te gandi nici la money, nici la faima ,

nici la adversara ta , ba chiar nici la…victorie : ceea ce trebuie sa-ti ceri este  sa joci cat poti tu de bine ,

mai bine ca oricand , pt. a-ti incununa astfel atat drumul de pana acum cat  si cel ce va urma.

Recomandarea mea – staruitoare –

este sa audiezi  tu singura , fara  vreo asistenta / perturbare , melodia superba

                    ” MY WAY ”  in interpretarea marelui violonist – André RIEU !

( cauta deci pe net : “ My way  André Rieu on his violin in New York ” by Arie Bussemaker ;

in acest aranjament deosebit de mobilizator , piesa are deja 10 milioane de views).

                                   Succes din Evanston !  F.

————————————————————-

Finala RG : 6-3, 6-7, 6-2.

Lucie ca o flacarã, Serena ca un…pompier profesionist!

Serena Williams of the U.S., right, and Lucie Safarova of the Czech Republic pose before their final match of the French Open tennis tournament at the Roland Garros stadium,  Saturday, June 6, 2015 in Paris. (AP Photo/Francois Mori)
Felicitãri, SERENA : ai fost si ai rãmas inegalabilã! Multumiri , LUCIE! Rãmânem alãturi…
Am si o dedicatie muzicala – adorabila !- care , fiind o rasplata binemeritata pt. jocul vostru
fantastic , conteaza si ca o invitatie la  intalnirea  sistematica , savuroasa de asemenea , cu blogul ” New-Holism”:
Ask for : Demis ROUSSOS ” Come waltz with me ! ” ( românã )  by justmealex. Attention to lyrics !
Pictura in ulei de Maksim Gorbunov

       Au revoir , Paris ! Ne-am simtit ca acasa. Vom reveni, cu drag!