Jurnalul de la Paltinis – lumini si UMBRE

This entry was posted by on Wednesday, 3 June, 2015 at

Zgura noicianã blocheazã calea spre autenticitatea XXI

    NOICA  ≠ noicienii, oricâti ar fi ei.

   Cu rigoare si inspiratie, Platon, prin citatul de mai jos, intervine salutar in  campania imperios necesarã a

  de-bãsificãrii culturii / educatiei /politicii / justitiei române

atrãgându-ne atentia cã  e gresit sa punem semnul egal intre marii oameni de culturã –  Noica fiind un bun exemplu– care au CEVA de spus si epigonii care  au totdeauna de  SPUS  ceva – eventual spiritual , dar cãrora le lipseste  acel ” ceva ”  unic, care nu poate fi  manipulat  = mimat, preluat , reformulat, etc. ; pt. cei din urmã  o rubricã de jurnal  sau un site ( precum… “New Holism ” de ce nu ? )  le-ar fi arhisuficient/e.Tentatia  irezistibilã a acestora  pt.  “cãrtile de autor “- gen“Jurnalul de la Pãltinis ” – le poate fi  fatalã intrucât le scoate la luminã limitele conceptuale de nedepãsit.

caramizi

Non-cartesian  revelation : ” The best things  in life , aren’t things “

 

1. Jocul  noicienilor cu timpul : neintelegerea esentei creative a timpului XX- XXI

       ( problema a fost tratatã deja ,  in detaliu , altundeva pe acest blog si nu o mai reiau ; vezi postul “Prigogine vs Einstein …” din noiembrie 2015 ).

File:The Belousov-Zhabotinsky Reaction.gif Courtesy : Wikimedia commons

 

2 . Jocul  cu posibilul

    Martin Heidegger   Photo Courtesy : AbbeBooks.com

    Sein und Zeit: Thomas Rentsch, Martin Heidegger

Rãmânerea in ” sensul conventional, ingust ”  posibilul = propensitate ; aceastã asumare  aparent  rezonabilã  este in realitate profund conservatoare  având ca premisã  teza irational / diversionistã cf cãreia  la inceput a fost…realul (?? )ceea ce, intre altele ,  blocheazã efectiv orice  intentie de modelare / elaborare a  unei teorii in sens larg , existential a genezei si a unor aspecte  corelative de cea mai mare relevantã XXI, ca de ex.  acordarea  / attunement de cãtre intreg  (  attention :care intreg ? A devenit evident  de acum  faptul  incãrcat de semnificatii metodologice de prim rang anume cã fizica traditionalã  in general si Einstein / Noica in particular si-au elaborat dezvoltãrile / modelele conceptuale – unele cu adevãrat ingenioase dar…atât – in absenta unui intreg autentic ! ) a sistemelor  local/finite = fiinte individuale, etc. ( vezi mai jos ).

Iata cum definea , in 1938 , unul dintre filosofii de referintã ai vremii  ( N. Hartmann ) raportul dintre posibilitate  si realitate, raport  constitutiv pt. intregul existential , non-cartesian – temeiul incontestabil al autenticitãtii XXI : 

”  necesitatea si posibilitatea depind de real,pre-existent lor. “

Modul eronat in care N.H. a conceput /definit acest raport crucial a derutat in mod profund  generatii  intregi de cercetãtori , caracterizati in mod  justificat  de cãtre  Martin Heidegger si heidegger-ienii de ieri si de azi ca fiind :

                                 ” orbiti de real .

motivatia-la-sala

Nevoia de …ether ( non-local! ). Realismul ( local ) rãmâne dez-articulat, adicã “ in inautenticitate” lipsindu-i un element esential = conexiunea ( de esentã nonlocalã ! sau…spooky ) iar fãrã  o conexiune universalã  autenticã  intregul in sens larg / existential (si nu unul realist local / ergonic = barierã metodologicã  pe care Einstein  nu a fost in stare sã o depãseascã pânã la sfârsitul vietii ) nu se poate constitui !

——————————————————————-

3. Unde sunt ” Ideile ” lui Platon de la ” nicãieri ” ( cf. C.Noica ) la “ pretutindeni ” – cf. New Holism .

O nouã  intâlnire cu “ zgura ” conceptual-metodologicã noicianã ; cititi cu atentie  urmãtorul decupaj :

” Acum am  sa revin , pentru a treia oara, la povestea cu Ideile lui Platon. Ce sa ma fac daca nici voi nu ma intelegeti ?( curious enough ,

nici intelegerea lui Noica nu este una autentica , profunda…dupa cum veti vedea imediat , asa incât deruta invataceilor sãi este intru totul justificatã! ).

Spuneam ieri ca Ideile  nu sint in afara noastrã, ” dincolo”. La care Andrei imi spune:”Atunci sint in noi!

[Ati remarcat , desigur, faptul  cel putin curios  anume cã la câteva decenii de la ” revolutia complexitãtii ” = 1960 si dupã , logica  either / or  li se pare celor doi interlocutori nu doar necesarã ci si suficientã : ori “in afarã ” ori” in ” ??

 Andrei are totusi  …mai multã dreptate decât maestrul, doar cã nu in ci intru noi!

Attention: aceasta diferentiere  nu este una  de detaliu – intre douã nuante – ci  delimiteazã  pur si simplu douã epoci, desemnate in acest articol prin termenii cartesianism  si non-cartesianism. Dar haideti sa fim subtili, mãcar din când in când : atât maestrul cât si Andrei et comp.  comit in mod sistematic o confuzie redutabilã, anume intre transcendenta in sens ingust, traditional  beyond – in  ( concept conservativ implicând separatia! = iesirea din limitele – cartesiene – ale sistemului ” in sine ” | si beyond – intru  concept nou, de tip New Holism care, cam ca in cazul ” umbrelor “– vezi mai jos ,  rãmâne in interioritatea  subtil-extinsã ( non-localã dacã preferati ) a sistemului de referintã . Mentionez, in treacãt , cã la primul meu contact cu acest pasaj – mustind de o filosofie brutã , dez-articulatã – am fost surprins / dezamãgit chiar , intrucât  era ignoratã  in mod nepermis  tentativa- referential a unei  autentice  chemãri /  deschideri  românesti spre  non-cartesianism ,  continutã  in categoria “ des-mãrginire “ a marelui filosof  ardelean – Lucian Blaga ] .

Lucian Blaga , 1895 – 1961

Lucian Blaga

Ei bine, nu sint in noi. ” Atunci unde sint?” o sã intrebati. Vã rãspund:  Ideile lui Platon nu sint nicãieri; sint acolo unde le gãsesti…

[ Termenii incompatibili “ nicãieri ” si “acolo / gãsesti ” demonstreazã inconsistenta ” viziunii ” improvizate / reductioniste a maestrului care , procedând  einsteinian , face tot ce-i stã in putintã sā reducã Ideile – de esentã potential -posibilã – la un fapt  empiric , de…laborator ( finding ?? ) , reducând   existenta insasi la realitatea local – ergonicã , respectiv creativitatea  existentialã de necuprins la niste  mostre de practicism ingust de genul adevãrurilor FAPP din fizica mainstream / conventionalã .Furat de astfel de preluari facile Noica  ajunge  sã atribuie , fãrã cele mai mici remuscãri…metodologice,  spatializãrii insãsi  performante  demiurgice ( urmând  astfel  indeaproape  pe Einstein  cf cãruia …spatiul tinde sã inghitã TOTUL: timp, ether, câmpuri, particule..).

Attention : principalele carente ale gândirii noiciene in ansamblu – si corelativ ale  Jurnalului –  provin  evident din  ignorarea  perspectivei noi, non-cartesiene, lacunã  decurgând  esentialmente din preluarea  necriticã a  einsteinismului ].

Iar acolo unde le gãsesti, le gãsesti mereu cu un rest. ” ( Jurnalul. p. 101 ).

3 umbre in gândirea maestrului , care , fiecare in parte dar mai cu seamã luate in sinergia lor , i-au  marcat profund destinul de gânditor  post- modern  scotându-l,  fãrã drept de apel,  de pe magistrala  ( non-cartesianã ) a filosofiei  XXI : 

a. Ideile ” nu sint in noi ” – enunt adecvat in prezent  DOAR pt. pseudo-fiinte /simulacre de tipul X,Y – exemplu notoriu : Big- Bang-ul – ( care simulacre sunt  simplu date / introduse  de cãtre lobbysm-ul metodologic ghidat , de regula , de considerente  anti-intreg, local-oportuniste desemnate curent prin termenul “ political correctness ” ) si nicidecum acor-date / attuned – vezi Fig. de mai jos , reprodusã dintr-un post al nostru din 2015:

02-10-2015    Evanstonian Perspective XXI : cum actioneazã Intregul  in sens larg asupra sistemelor individuale = attunement / acordare, implicând conexiuni  calitativ diferite: ergonice si, mai cu seamã , non-ergonice.

Ceva ( ab ; a’b’ ) existã inainte de a fi dat ( A , B ). ab = Forma / Ideea /esenta originarã.

X,Y reprezintã  realizãri oportunist /accidentale ,  ilegitime dpv ontologic , fãrã vreo  legaturã cu  Ideea /Forma, ele fiind nimicite ( si nu potentializate! ) in procesul  dezvoltãrii istorice ; ab, a’b’= starea de ascundere .Vectorii “↔ ” indicã  actualizarea / potentializarea  sau, in limbajul conventional, nasterea si moartea.  

Cei aflati, ca si mine, in dezacord profund cu” mitologia Big-Bang ” = fãrã ” rest “!  , vor recunoaste imediat  in  “schema Evanston ” alãturatã, singura alternativã  la istoria autenticã a universului  care  pare a fi conformã  cu dialectica Naturii XXI. Departe de a fi perfectã , aceastã schemã  reuneste intr-un combo  conceptual-metodologic fecund, deopotrivã coerent si plauzibil:

– pe PLATON , intr-o versiune actualizatã.  Am in vedere rest-ul noician  care, intr-o abordare elaboratã,  corecteazã in mod decisiv  si nu doar metaforic etc. , marea eroare a lui Platon = detasarea  arbitrarã de Socrate , respectiv  ruperea Ideilor de orice urmã de sensibilitate. Nu putini dintre cei cu care am  discutat in direct “ schema Evanston ” au trecut usor peste câteva implicatii  care mie imi par esentiale pt. o perspectivā contemporanã  non-cartesianã , deopotrivã autenticã si eficientã . 

                    Distinctia dintre dat si acor-dat / attuned

        In continuare prezint doar douã dintre aceste implicatii :  

i. toate absoluturile  ” istorice ” gen spatiul absolut  newtonian, au la  origine  ruptura  ” purificatoare ” dintre Platon si Socrate si

ii. dincolo de conexiunea  non-ergonicã  ( =  non-localitatea  fundamentalã, de esentã potential- posibilã , practic – desi nu principial! – independentã de distantã = suportul  inseparabilitãtii universale ), sistemele  materiale ( vezi  A ↔ B  ) sunt, fãrã exceptie ,  ergonic conectate  = non-localitate nefundamentalã sau regionalã , dependentã  de distanta  intersistemicã; poetii au perceput corect acest tip  traditional de conexiune dependentã de distantã  atunci când  au formulat…principiul “ ochii care nu se vãd se uitã “. Din pãcate,  cele douã tipuri distincte de non-localitate sunt uneori  confundate sau – mult mai frecvent- abordate exclusivist, cf logicii ” either / or”. De retinut un aspect extrem de semnificativ  pt. abordarea non-cartesiana aflatã in plin  ( si totodatã dificil ) proces de edificare, am in vedere atât distinctia cat si articularea / continuitatea necesarã  dintre dat ( attention: a nu se identifica datul autentic (A, B ) ontologic legitimat de rãdãcinile sale  potential-posibile, apartinând asa-numitei realitãti esentiale si datul sintetic introdus arbitrar : A,B ≠XY ) si acor-dat:

                                   a → a → A ;   b→ b→ B

  respectiv dintre conexiunea ergonicã si conexiunea non- ergonicã = fundamentalã. Schema Evanston evidentiazã  un fapt decisiv – de regulã trecut cu vederea – anume: cele douã tipuri  de conexiune ( attention: precum si toate conceptualizãrile aferente , un exemplu deosebit de actual constituindu- l  raportul dintre inertie si gravitatie , vezi mai jos  ) nu sunt echipotente , ierarhizarea lor fãcându-se nu oricum ci  conform modelului

                   conexiunea ergonicã intru conexiunea non-ergonicã.

Mi-am permis aceastã detaliere ( pe care W.Pauli ar aprecia-o ca pe o incercare absolut inacceptabilã de…virtualizare a fizicii ) intrucât o consider  indispensabilã pt. intelegerea  profund- corectã a raportului complex  dintre gravitatie  ( care cf. lui Einstein nu este o fortã sau , in termeni actuali , este o conexiune non-ergonicã , de esentã potential – posibilã) si inertie – manifestare local-ergonicã ( un rest ! ) având la origine gravitatia: inertia intru gravitatie ! 

– pe MACH , a cãrui “immediate connection ”  trimite f. inspirat- desi fãrã vreun suport fizic  anume – la inseparabilitate;

-pe BACHELARD : “ceva existã inainte de a fi dat “- premisa ontologicã a attunement-ului/ acordãrii.

Attention : destinul oricãrui dat  autentic nu este nicidecum decis   la nivel ergonic ; vã reamintesc  aici  adagiul Engelsian  de esentã realist – localã , asadar  profund reductionist :

” dincolo de interactiune – cititi : ergonic, FF- nu ( mai ) existã nimic ” ??

Displaying 06_16_2013_Existence.jpg

 Realitatea intru existentã (distinctie si inseparabilitate)

A pune semnul egal intre real / realitate si existent/ existentã , respectiv intre local / non-local si / sau ergonic / non-ergonic constituie  principala eroare metodologicã a  perspectivei traditionale, desemnatã prin termenul ” cartesianism “.

Rethink everything!

Evanston – Illinois

In acest cadru semi-urban ( imbinând armonios arhitectonica traditionala cu elansãrile contemporane )   am elaborat intre

anii 2002 –  2007  modelul penetratiei = Evanstonian space-time

Image result

In noul context , non-cartesian, toate problemele “insolubile ” ale fizicii / stiintei , ale cunoasterii conventionale in ansamblu , pot si trebuie  sa fie reformulate , ca de ex. problema  absolut fabuloasã a imortalitãtii sistemelor   ( finite ! ) :

toate sistemele attuned / acordate  sunt  quasi-nemuritoare

vizatã fiind trecerea lor – legicã ! – in potentialitate , de unde, in conditii  favorabile “pot reveni  in fortã “. Misticism…deghizat sau, dimpotrivã ,  o surprinzãtoare  extindere a orizontului  de gândire / cunoastere , extindere  definitorie pt.  fizica / filosofia  XXI ? 

– pe HEIDEGGER si SCOALA  DANEZA de Filosofie ( cerinta ” beyond things” sau / si a rãmânerii in posibil /posibilitate ) 

– pe BOHM ( holomovement; dialectica  unfolding / enfolding );

– pe BELL si COSMOLOGII CONTEMPORANI ( beyond measurement: observable intru beable ) si, last not least,

– pe PRIGOGINE ( beyond equilibrium:linear intru non-linear).

————————————————————

b . Ideile ” nu sint nicãieri ” . Corect este  sã recunoastem ca Ideile au statut ontologic  neclasic , desemnat prin termenul  ” beable “ – introdus cu multa inspiratie XXI de cãtre britanicul John St. Bell – in sensul cã ele – ca si  the new  XXI ether = aoP existã pretutindeni ! desi nu ca actuali / reali in sine si 

c.  Ideile “sint…unde le gãsesti ” . Chiar asa: gãsim…Ideile ? A gãsi trimite la descoperire  (observable  / finding ) or  aici raportarea ( avizatã) trebuie facutã  la “beable ” = un being / becoming  subtil, intrucât  Ideile , ca mod de organizare a unei potentialitãti indestructibile,  existã chiar si in stare ne-descoperitã!, descoperirea fiind un proces emergent , nu mai mult.

Dar , atentie la urmatoarea  ” luminã “= o autenticã  strãfulgerare de geniu noician care pe mine personal m-a ajutat enorm:  ” le gãsesti  mereu cu un rest“.

Câteva detalieri :

Ideile , ca modele de esentã potentialã , se… gãsesc / participã – fãrã exceptie! – in / intru! orice fiintã autenticã , fiind mai mult sau mai putin prezente / active in functie de calitatea fiintãrii sistemului, raportatã la esenta sa originarã . Prin  afirmarea  ( chiar ne-elaboratã !) a existentei unui ” rest “ , Noica depãseste totusi conceptul conventional de ” absolut abstract  “ sau ” absolut in sine “  pe care l-am intâlnit , cu deosebiri neesentiale,  pretutindeni, de la Platon la Newton…Lorentz,Einstein, Tesla, azi…  spre exemplu , atât spatiul absolut cât si timpul absolut  in acceptia newtonianã , precum si realismul local in  versiunea lui Einstein  , sunt

incompatibile cu autenticitatea XXI fiindcã le lipseste the Machian ” immediate connection ” altfel spus – inseparabilitatea . Mi-au trebuit ani de zile de reflexie , penibilã uneori , pt. a intelege : 1.  cã nu existã , nu poate exista un ” absolut  in sine ” / in stare dezarticulatã  si 2. cā Einstein  si-a edificat  opera pe…nisip,  altfel spus : fãrã un intreg autentic  deci fãrã  inseparabilitate ceea ce a subminat , intre altele , consistenta  teoriei relativitatii insasi  ( degenerarea  inevitabilã a relativitãtii  in relativism ).

            Transcendenta contemporanã : de la in la intru

E timpul sã…transcendem transcendenta / transcendentalitatea conventionalã – unul dintre pilonii metodologici ai cartesianismului ; acest act de curaj al gândirii contemporane trebuie intreprins  de urgentã dar nu oricum , in orice caz  nu eliminând  traditia ci inglobând-o  atent, constructiv , sub semnul logicii both/ and. In noul context , indemnul heideggerian ” dincolo de lucruri ” trebuie asadar inteles nu ca o separare / rupere de lucruri  ( conform  liniei  facil /conventionale de gândire de tipul ” in “ ) ci  ca o inseparabilitate de distincte ( de tipul aparentzã / profunzime, cea din urmã trimitând la ” starea de ascundere “ ) : dincolo de lucruri dar intru lucruri, undeva cât mai aproape de  esenta lor originarã = Idee / Formã.  Acesta este , de altfel, sensul larg , autentic/ non-cartesian  al transcendentalitãtii XXI : beyond / intru adicã  beyond sistem dar intru sistem.

=

Alegoria pesterii – semnificatia XXI = o deschidere salutarã cãtre noua transcendentã = de la beyond – in ( ? ) la beyond – intru ( ! ).

    Umbrele ca  forme subtile ale realului , nu sunt entitãti in sine ci apartin sistemului fiind , asadar, la fel de…ne-fundamentale ca si acesta. Ele prefigureazã totusi formele  non-locale fundamentale ale existentei pe care  Einstein – si einsteinienii  rigizi – le vor eticheta de pe pozitiile unui pozitivism  confortabil  ca…spooky, preferând sa ramânã ancorati intr-un realism local revolut, blocant , de nesustinut.

       Despre introducerea actualizatorului  ” a

Rezultã cã Ideile lui Platon nu mai pot trimite AZI la o potentialitate  purã / abstractã  de tip matematic = Po ( aici, de un real folos mi-au fost precizãrile distinsului  fizician olandez  de Muynck  ) ci trebuie “prevãzute” cu un “ rest “ de esentã realistã – aoPo , 

                      ao fiind introdus / numit de mine “ actualizator “ 

care sã   permitã o articulare fizicã subtilã, dar  de o  mare semnificatie practicã = realist-localã ! ; asa – si nu altfel – se explicã utilizarea sistematicã de cãtre mine a particulei “ quasi “:  simultaneitate quasi-absolutã ” , ” viteza quasi-infinitã ” , ” sisteme quasi-nemuritoare “,   ” univers quasi- Euclidian ” etc. Revin , fãrã a mã repeta : un exemplu  sugestiv  pt. cei preocupati  efectiv  de dezvoltarea perspectivei   non-cartesiene , promovatã in mod programatic de New Holism:

  inertia  reprezintã actualizatorul ireductibil al gravitatiei .

Cu toate acestea  unii cercetãtori  neagã pur si simplu  existenta inertiei ca atare in vreme ce altii, mult mai numerosi , ignorã / neagã distinctia, preferând sã  identifice inertia cu gravitatia, respectiv ergonicul cu non-ergonicul ( alte reductionisme similare  pot fi indicate cu usurintã: timpul cu timing-ul, posibilul cu propensitatea, etc.).  O remarcã   personalã  ” veche ” , datând  incã de la prima mea lecturã a ” Jurnalului ” ( prin 1984 ): dacã Noica  sau GL  ar fi acordat atentia cuvenitã  “ rest “– ului, expresiile bâlbâite de tipul ” Ideile nu sunt in noi ” sau “Ideile nu sint nicãieri ” ar fi fost  in mod sigur filtrate, deschizându-se astfel  o cale –  attention : Romanian way !- spre autenticitatea intregii cunoasteri XXI. Precizez cã raportarea la ” intreaga cunoastere ” nu inseamnã deloc o exagerare, intrucát articolul de fatã constituie  o elaborare general -filosoficã   ( vizatã fiind  in primul rând edificarea  asa-numitei non-cartesian perspective si a unor categorii corelative spre exemplu,  categoria de “ transcendentã XXI “  ( de esenta non-localã ! ) sau concretizarea clarificatoare a unor   enunturi de maximã generalitate cum ar fi ” Legea Formei  genereazã si controleazã forma  concretã / fiinta ( a → a’ → A ); concomitent avem a face , fãrã niciun dubiu , cu o lucrare de fizicã teoreticã XXI  menitã sã  rezolve – prin introducerea in premierã a penetratiei si a actualizatorului a0 –  intr-o manierã corectã / perfectibilã, relatia autenticã dintre gravitatie  ( Pog ) si inertie  ( aoi ), precum si unele aspecte  metodologice  majore ale raportului dintre non-localitatea  fundamentalã  si cea ergonic / nefundamentalã , cu implicatii cu bãtaie lungã  cum ar fi imposibilitatea cuantificãrii gravitatiei – sorry, Mr. Horava ( cu exceptia extremitatii  ergonic/ inertiale , de tip ”  rest “, a acesteia – hello , Mr. Horava  ) .

Din pãcate , noicienii nu inteleg nici mãcar acum esenta  constructivã a criticismului meu  ci considerã astfel de tentative  culturale ( indispensabile pt. dezvoltarea actualã a ideilor  si, desigur, a Ideilor ) ca pe niste…atacuri la persoanã intreprinse dintr-un  exces de… frustrare,  senilitate , securitism , etc. . Este vorba mai curând de  specificul  drumului accidentat  parcurs de cultura românã – de la rosu la oranj – pe care  regimul cârcotas al lui T.Basescu i-a asezat pe ” noicieni ” in mod ferm  si …” pentru asta vã multumim”.

Courtesy:scotslawthoughts.wordpress.com  : Plato’s Horse

   

            O curvaturã  infinitesimalã ireductibilã  

Sugestia noicianã a “rest”-ului  m-a ajutat – intre altele – la elaborarea  modelului non-einsteinian al timpului si spatiului XXI ,

numit “ penetratie spatio – temporalã “ care nu este un ” absolut abstract “ ( pe linia cartesianistã sugeratã de  Nikola TESLA ) ci prezintã  o curvaturã infinitesimalã ireductibilã [ figurile  reproduse  mai jos  m-au  condus solidar si nemijlocit  cãtre  elaborarea unei noi si  indispensabile categorii :

                      Vision / visualisation in broad sense,

einstein

Courtesy – The CRUX & Amir Aczel , 2014   Hello, Amir ! NH    

” Orbiti de real “: Einstein ( in 1931 ) priveste prin telescop Universul…fãrã sã-l  vadã !

care sã depãseascã decisiv limitele conventionale ale viziunii / vizualizãrii  traditionale – concretizatã  in  ”orbirea ” deopotrivã practicã si conceptualã  ( chiar ) a unor giganti ai fizicii clasice precum Einstein si Hubble ( photo ,1931 ), viziune  limitatã local-ergonic , centratã  pe perceptia electromagneticã  = prinsã pe picior gresit de  activarea post- 1960 a posibilului – imperceptibil  sau…dark !  ], permitând articularea  efectivã – desi de o esentã acauzalã – cu lumea realã. Faptul ca Einstein a exacerbat aceasta curvatura  , fãcând din ea un absolut de esentã matematicã  ( interesant, chiar genial  sub raport descriptiv dar  fãrã o valoare explicativã anume )  poate fi inteles  – nu si acceptat ! – dacã tinem seama de oroarea pozitivistului Einstein fatã de orice entitãti ” spooky ” care , iatã , se pot dovedi , in cele din urmã , fundamentale.

                                                              

                               Penetratia spatio – temporalã

                           – modelul Evanston – USA ( 2002 )

 

 

 

Optical_Prism_01

Penetratia sugereazã, pt. intáia datã , faptul esential pt. progresul fizicii XXI, anume cã rotatia ( spinul,etc.) reprezintã un proces fizic nefundamental, emergent.  Surprizã uriasã:  rezultã cã  la mega – scarã universul  trebuie sã  fie…quasi-Euclidian ! ( dar nu Euclidian cum sustin unii cercetãtori, cu privirile  indreptate spre trecut). 

In  particular, figura de mai sus – care ar trebui expusã  in fiecare laborator  de fizicã  XXI  pt. a recupera cu un ceas mai devreme   gândirea  creativã a tinerei generatii , blocatã timp de decenii de   sloganuri /  imperative FAPP  anti-conceptuale cum ar fi ” shut up and…calculate ! “- reliefeazã  douã  aspecte  – cheie , inseparabile dar distincte ,   ale fizicii noi si anume :

a.  traiectoriile colorate  evidentiaza  faptul incontestabil cã  interactiunile  ( manifestarile ergonice ) de orice tip sunt nefundamentale sau emergente ;

b. rotatia insãsi – extrem de importantã pt. functionalitatea  naturalã a tuturor formatiunilor  realist-locale  provine , la rândul ei , din  spatiul / timpul  non-einsteinian ( mai indicativ : evanstonian ! )  = penetratie .                                                                                              

O aplicatie directã a  penetratiei  cu curvaturã quasi-nulã ( sau cu rest  sau cu ” minori ” ) o constituie  explicatia  de tip “ guiding physics ” oferitã de mine cu ani in urmã  unei redutabile enigme a fizicii conventionale , redatã prin simbolul “ 2sE “, prezentatã in detaliu pe acest blog ( vezi postul Beable or observable , Mr. Bell? Curând voi re-edita acest post incercând sa ameliorez unele exprimari care nu mã mai satisfac ). Unii gânditori – inclusiv prieteni  ai New Holism – au considerat  in mod  neintemeiat / grãbit , dupã pãrerea mea, cã penetratia  ar reintroduce simplismul de tip linear/ ist in conceptia  actualã despre lume , excluzând / minimalizând [ ?? ] miscarea de rotatie. Asimilarea  atentã  a fig. de mai sus sugereaza cu totul altceva , anume ca rotatia  este nefundamentalã in sine  ci apare / se manifestã – ca si inertia si insusirea cuantificãrii  – abia la nivelul  realist – local  al actualizatorului  ao , in alti termeni : rotatia intru  penetratie .

 4. Dincolo de Peratologia conventionalã :

prin SIMULARE , limitatiile  redutabile ca Eidos  si Ding an sich ( precum si umbrele  insesi, pe cât de des amintite de autorii conventionali din clasa ” in ” pe atât de  defectuos concepute si reprezentate ! ) pot fi de acum modelate / tunelizate / asimilate – performantã  conceptual – metodologicã de exceptie – incã neinteleasã in esenta ei , de tip ” beyond intru ” – si pe care o datorãm atât  fizicii cuantice contemporane cât si prietenilor  IT-isti.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1b/10kevau_au.gif

Attention:  pt. a percepe …imperceptibilul  este imperios

necesarã  categoria  vizualizare in sens larg – accentuând  rolul nou , decisiv ( ” dacã omenirea vrea sã fie salvatã ” cf Einstein ) care revine mentalului

 

Electrones efecto tunelPhoto courtesy: Max Planck Institute

            

” Efectul tunel ”  si autenticitatea XXI , centratã pe logica nouã ” both / and “

Courtesy: geocities.ws
                                                                                                                    

Ce alegeti : peratologia noiciana ( a  ” bolovanului”  ) sau pe cea profund – subtila a ” electronului” / undei ? Optiunea mea : both!

Ajuns,transpirat, pe culme, GL ar trebui sã priceapã: se poate si altfel !

  In ultima vreme  tot mai multi  oameni de culturã  – nu neapãrat filosofi – de la regretatul Adrian Marino la Serban  Cionoff – realizeazã  caracterul inconsistent , diversionist al “gândirii  filosofice ” a lui GL; cât despre  prezentarea  corelativã a unui curs  universitar de filosofie generalã… XXI , aceasta constituie, in opinia mea cel putin , o fraudã didacticã  menitã ,  programatic, sã directioneze  ” in mod ferm ” gândirea tinerei generatii  spre  fundãtura culturalã configuratã  aproape explicit  in modelul unei “societãti deschise ” spre…neant.


Leave a Reply