Archive for May, 2015

Pace cu Mafia ?

Posted by on Friday, 29 May, 2015

ICR sub semnul panicii : despartirea de  Breban

photo: mundo.es

 

Nu subscriu neconditionat la recenta  brebaniadã impotriva ” noicienilor “: scriitorul NB a gresit evident  sub aspect formal, stilistic, complicand in mod riscant demarajul noii echipe de conducere a ICR; in acelasi timp,  nu pot trece cu vederea faptul, de acum notoriu , ca marea eroare a celor incriminati de  cunoscutul prozator   tine nu de forma ci de  un continut  imoral daca nu chiar penal  ( americanii spun  ” follow the money ”  si cred ca DNA   prin  procurorii abilitati asta si face ).

Citind  notita boroiana  publicata azi  29 mai   in Buletinul ICR  m-am  intrebat:

pot fi 10 ani ( daca nu chiar 25! ) de diversiune culturala  de tip basescian neutralizati de  10  ( eventual 25 ) randuri impleticite ( impanate cu citate ) vizand   delimitarea  de ” nabadaiosul Nicolae Breban “?

Sa ma explic : dupa  1989 Romania  a beneficiat – intru potentialitate , nu altfel – de sansa extraordinara  a unei revolutii social-politice  si culturale, ei bine , aceasta potentialitate  nu s-a actualizat  decat intr-o masura  nesemnificativa , actualizare penibila ,caracterizata de catre Adrian Marino ca fiind “ceausism fara Ceausescu “. Daca  deturnarea revolutiei politice reprezinta ” meritul ” istoric al ” mafiei transpartinice ” ( Iliescu , Roman, Nastase , Basescu…), reconstructia din temelii a culturii române a fost blocata  , cu o maiestrie mafiota  egala  ( ca elaborare si eficienta ) de catre   ” urmasii lui Noica ” , acestia promovandu-si   fara scrupule interesele personale sau de grup  , incercand  cu obstinatie sa puna semnul egal  intre gasca lor ( ” G D S ” )  si  intelectualitatea romana in ansamblu. Prin acapararea Editurii politice , ” Paltinisenii ” si-au pierdut definitiv  ingenuitatea   maestrului , devenind santajabili ( altfel spus : tãcând imens ) fata de orice derapaje anti-populare ale “noii ” puteri. Iata doar cateva exemple :

1.– Cazul ” Casa Mihaileanu “ .Intr-un articol scurt , publicat  de catre C.T.Popescu ( Gandul din  15 feb.2015 )  se arata ca Traian Basescu – primar fiind – a incalcat legea in vigoare sub cel putin 3 aspecte : a. cumpararea  s-a produs la 4 feb.2003 -cu acte ” in regula”- intr-o perioada  interzisa in mod expres de lege ;b. dreptul la cumparare  a fost exercitat  dupa doar 3 luni de locuire  ( in loc de minimum 1 an , cf. legii );c. pe 12 nov. 2002 TB si-a donat  casa  in valoare de cateva sute de mii euro, uneia dintre fiicele sale , pierzandu-si astfel dreptul de a beneficia de clauza cumpararii de la stat a unei noi locuinte.

Ulterior , ca presedinte , TB si-a diversificat si amplificat  apucaturile de  vaporean pus pe capatuiala si desfrau , asa cum incepe sa se contureze , incet dar sigur , adevarul in / prin   seria – inca  neincheiata – a dosarelor sale penale. Aceste  incalcari flagrante ale legilor in vigoare  au fost  asumate ca…exemplare de G.Liiceanu care  cu ocazia decorarii sale  la Cotroceni ( mai 2014 ) de catre ctitorul programului ” Sa traiti bine ” , nu s-a sfiit sa declare :

” Timp de 10 ani cat ati fost presedintele Romaniei, nu ati facut decat sa ne  asezati pe drumul pe care  noi… trebuia sa ne asezam. Si pt.asta va multumim!” Si, mai, departe:

Decorarea a avut loc photo: Obs. cultural

În cuvântul dvs vă întrebați dacă ați reușit să vă ridicați la înălțimea așteptărilor. Fac parte dintre cei cărora li s-a lipit eticheta de intelectual al lui Băsescu și vreau să vă spun că v-ați ridicat la nivelul așteptărilor noastre.

2,3,4… Cat de social a fost ” dialogul ” GDS  in urmatoarele circumstante  halucinante care au contat ca  o batjocura la adresa  poporului român  atat ca fiinta sociala ” europeana ” cat si ca entitate culturala XXI :

–  alegerea si desemnarea  unei ” semi-analfabete ” ( Elena Basescu ) ca reprezentant …legitim  al României in Parlamentul European?

– numirea Elenei Udrea – o aventuriera politica  notorie, in functia de mare raspundere de ministru al dezvoltarii ? Constituie o certitudine ca GDS -ul ctitorit de ” noicieni ” ar fi tãcut mâlc chiar daca  EU ar fi fost titularizata ca ministru al culturii , cum altfel?

– desemnarea absolut iresponsabila a E.U.   in campania de alegere a viitorului Presedinte al Romaniei?

Unde a fost GDS in aceste imprejurari decisive ale istoriei recente a României ? Un singur raspuns se impune : acolo unde este si acum: IN GASCA…

Iata de ce  concluzia mea privind ” despartirea de Breban “ este ca acest gest inseamna un precipitat atac de panica , pacea vizata  – la schimb – fiind una anti-culturala, neinteleapta, vinovata , consfintind  o acceptare , fie si partiala , a dictaturii cu papion.

Un imperativ urgent si dureros al Romaniei 2015 : de-basificarea culturii si a educatiei

Posted by on Sunday, 17 May, 2015

De ce nu pot  fi Liiceanu-Plesu (si nici Noica !) generatori de culturã XXI ?

   

Motto : ” Este mult adevar in  ce spuneti dar si mai mult loc  pentru nuantari sau chiar, uneori,  pentru respingeri “

                            Sorin VIERU  catre Noica – ” Jurnalul de la Paltinis “, p. 215

  roysafaris.com                                           Tãcând imens…

                                                    De la cultura ” rosie ” la cea oranj : liber la culturã…

Remarca  lui Sorin Vieru , reprodusa mai sus , are in vedere logica noua , de esenta matematica – logicã evoluand dezinvolt  ( “gratios ” in termenii lui Noica ) in  sfera lui ” de ce nu ?  ” – o forma ” proasta ” a posibilului  care nu ar  face decat sa rupa cercetarea onto-logica de  realitatea individuala , diminuand astfel drastic semnificatia hermeneuticii/ logicii lui Hermes. Aprecierea lui Vieru ( ” exista  mult loc pt. nuantari / respingeri ” ) poate fi extinsa,  fara a gresi prea mult , asupra intregii opere noiciene , caracterizata de catre maestrul insusi printr-un dramatism generat de faptul ca “ nu am obtinut si exactitatea“. In adevar , aceasta inexactitate vizand atat metodologia ( alegerea directiei  ) cat si elaborarea conceptuala ( mai curand metaforica ) a condus la o sumedenie  de adevaruri partiale  care nu doar ca nu tind sa  se apropie  de autenticitatea XXI dar – asa cum voi arata in continuare – se indeparteaza  progresiv de aceasta.

                 1.   Timpul noician = un timp mort, al lucrurilor stabile = o anexa a spatiului

Image result for C.Noica

Preluand  fara retineri semnificative , conceptia  lui Einstein despre spatiu si timp ( centrata pe  ” things ” = sisteme stabile , respectiv pe un realism local  consecvent , generator de contradictii metodologice insurmontabile ) , Noica  ” rezolva” problema raportului dintre spatiu / timp  intr-un mod  reductionist care pune sub semnul intrebarii intreaga sa  teorie ontologica . Iata catteva  asumari  reprezentative , incompatibile cu  noua fizica XXI  : ” Este clar ca noi am anexat timpul spatiului. Asa incat cei care ca Bergson sau Heidegger raman astazi anexati  problemei timpului imi apar intarziati.  Trebuie sa iesim  din problema timpului ( ?? FF ) si sa facem din spatiu  un zeu , unul bun, nu destramator ca Zeul Chronos; pentru ca spatiul  e bildend, e formativ. Timpul este inghitit ( ??, FF) de spatiu, devenind cea de a patra dimensiune a lui. ” ( Jurnalul, p. 221 ).

http://new-holism.com/wp-content/uploads/2010/05/Nonsymmetric_velocity_time_dilation1.gif 

Fig.1 Acceptia cartesian/conservativa a timpului(timpul ca duratã). Daca ar fi asa,

pt.o situare ” intru timp ” ar fi de ajuns un simplu ceasornic ( eventual cu…cuc).

——————————————————————————————-

 Dupa 1960 , odata cu  patrunderea in stiinta a ” sistemelor dinamice complexe “ sau , mai pe scurt , a complexitatii, metodologia cartesiana , de esenta realist – sumativa , si-a pierdut  fundamentalitatea  in favoarea inseparabilitatii ( de distincte ! ) ; o mutatie absolut remarcabila se produce si in raportul dintre real / posibil, trecandu-se  de la modelul  traditional anistoric  “posibilul intru real ” la modelul nou, al potentialitatii active : realul intru potential. Aceasta inversare de perspectiva  ( perceputa de catre Noica mai curand intr-un sens metaforic : ” azi traim in posibil “, fara consecinte onto-logice majore ) , a cuplat potentialitatea cu timpul , scotand temporalitatea de sub  ” dictatura ” conservativa a  geometriei : timpul noician , de natura disolutiv – destructiva a devenit  timp generativ , ca pulsatie intre potential – actual  ( actualizare ) si intre actual – potential ( potentializare ).Aceasta tranzitie de la ” durata ” la ” pulsatie “  a ramas  neasimilata de catre Noica si adeptii sai , fizica XX ( si, in buna masura , fizica inceputului de veac  XXI )  mizand in continuare  pe  modelele de inspiratie cartesiana tip  ” space-time continuum  ” ( gaselnita minkowskiana, profund reductionista fata de  fizica nonlocala si, corelativ , fata de modelul ” timpul ca pulsatie “, vezi Fig. 2 ) . In acelasi timp  a circulat – si circula inca nestingherita –  o mostra  absolut inacceptabila de ” intelepciune conventionala ”  formulata  de catre J.A.Wheeler : ” Spacetime  tells matter how to move ( ??, FF ), matter tells spacetime  how to curve (??, FF )”. Inautenticitatea exploziva a formularii wheeler-iene consista in faptul ca spacetime e “mut ”   in dialogul cu materia ( fiind ” a glorious  non- entity” ), in vreme ce matter  nu poate  determina  practic curbura spacetime acesta nefiind  a physical field ci un construct matematic ( va reamintesc faptul ca insesi   ecuatiile relativitatii generale  sunt perfect consistente  ” with spacetime  that contains no matter at all ).

Minkowski_lightcone_lorentztransform_png                           Fig. 2 : “Raiul “minkowskian – or ” the methodological local prison

———————————————————————————————————————————————–

                                   2. Dincolo de lucruri : Perspectiva Heidegger – Biemel

Poate cea mai importanta lacuna  a ” Jurnalului ” ( si, cu unele rezerve , a intregii opere noiciene ) o constituie absenta unei perspective elaborate ( deopotriva cuprinzatoare si  consistenta )  care sa permita o abordare eficienta a  problematicii specifice ” cunoasterii   XX ” – XXI  cum ar fi : particularitatile  ontologiei holistice, tranzitia de la  modelul  mecanicist  ” universul ca masina ” la ” universul ca organism “ , recuperarea fundamentalitatii timpului in raport cu spatiul ,  emanciparea gandirii  de sub   influenta nefasta a  limitelor conceptual-metodologice conventionale  impuse autoritativ  de catre Einstein, Bohr, Pauli, Heisenberg, samd. Cateva exemple  prezentate sumar care atesta ca , din pacate, atat lui Noica insusi cat si invataceilor sai le-a lipsit VIZIUNEA ( ” see the whole picture ” ):

–  ideea iesirii din  problema timpului trebuia  inteleasa nu oricum ci  ca abandonare  a timpului – durata ( care ramane insa valid ! in domeniul practic- aplicativ , al vietii cotidiene ) si  promovarea  unui timp – creativ , cuplat nu cu lucrurile  ci cu potentialitatea noua, activa (  specificarea de catre mine a  acestui timp  ca ” pulsatie ” nu este poate cea mai buna optiune );

– recunoasterea  fundamentalitatii potentialului – posibil in raport cu lucrurile / realii trebuie  nu doar afirmata ci  pusa sa lucreze onto-logic , oferind singura solutie  valida  la problema genezei in sens larg , prevenindu-se astfel  tentatia facila a  pseudo-solutiilor ” savante ” de tipul ” universul  s-a nascut din…nimic “, etc. Marele avantaj  al recurgerii la potentialul – posibil   este dat de faptul ca acesta nu dispare niciodata , orice actual / real  nefiind altceva decat un potential aflat intr-o stare ( temporara ) de trapping. Demn de mentionat este si faptul ca , dincolo de  aspectul generativ ( esential, in opinia mea )  potentialul-posibil  constituie si suportul fizic  al activitatii de attunement ( acor-dare )  a tuturor realilor ceea ce explica , intre altele  de ce ( si cum anume )  orice selectie  naturala este  una pre-determinata  in posibil deci nu cauzal/ actional ci subtil / acauzal. ( vezi Fig. 3 ).

Intrebare – test : Paltinisenii – in frunte cu maestrul – nu pot raspunde in mod  corect / creativ la niciuna dintre marile  dispute  de tip sintetic  ale  filosofiei contemporane. Suna scandalos ? Nu e cazul,  intrucat  pe langa problemele de esenta – cum este cea a   raportului corect dintre timp si spatiu, ” rezolvat”  à la Descartes , printr-o …anexare – sunt numeroase probleme  ” de detaliu ” la care atat ” Jurnalul ” cat si  ” Tratatul de ontologie ” sau ” Devenirea intru fiinta ” in ansamblu,  raman fara replica intrucat lipsindu-le perspectiva  autentica ( si nu una improvizata…ingenios ) noicienii nu au acces la  syncategorii (  categorii in sens larg ) care constituie  principala cucerire conceptuala a gandirii filosofice  contemporane. Un exemplu concludent : prezentand  contributia sa ( semnificativa! ) la  modernizarea  principiului identitatii , Heidegger remarca un aspect  deosebit de interesant, anume ca identitatea  fara mijlocire  ( numita de mine ” identitate in sens  ingust”  )  a rezistat  mai bine de doua milenii , desi categoria de dezvoltare , in toate variantele sale istorice , ar fi avut o stringenta nevoie de  introducerea mijlocirii ( ” identitate in sens larg” ). Si acum  intrebarea – test :

CARE ESTE FACTORUL  METODOLOGIC DECISIV CARE  a INTARZIAT  2000 ani si, TOTODATA  ( cu Heidegger ) , A FACUT POSIBILA  TRANZITIA  DE LA  SENSUL INGUST LA SENSUL LARG AL IDENTITATII?

                              Evident ca eu nu astept un raspuns public dar , daca noicienii au un minim de onestitate …epistemologica , trebuie ca intre ei – cel putin –  sa incerce  sa recunoasca ( sau sa depaseasca! ) limitele intrinseci ale unei ” rostiri filosofice românesti ” care  in loc sa clarifice  “misterele ” gandirii universale  mai curand le  complica , plasandu-le programatic intr-o ceatzã spiritualist – metaforicã ( nu lipsitã de…sarm). Mobilul – strict cultural – al acestui test este cat se poate de transparent: el  pune la incercare  aptitudinea efectiva a  gandirii paltinisene de a functiona ca un autentic instrument de cunoastere intr-o lume  deopotriva complexa si dinamica; bineinteles  ca  negasirea unui raspuns adecvat ( raspuns care va fi prezentat  de mine in curand, pe acest blog )  va trebui sa conteze ca un semnal de alarma chiar si pt. cei dispusi  sa puna in continuare – vinovata continuare ! – semnul egal intre  constructia filosofica autentica, substantiala si  tentativele  de cozerie eseistica ale ” urmasilor lui Noica”.

Image result for nicolae brebanideeaeuropeana.blogspot.com

Nicolae BREBAN  are tot dreptul sa afirme ca lui GL i s-a stricat caruta filosofica pe drum , un drum pe care eu  ( preluand un inspirat termen al lui Ion Frunzetti )  l-as numi “ Soseaua Efemerinde “: pe aceasta sosea, prevazuta cu multiple refugii ademenitoare  se poate” mânca,  mânca imens ” dar nu oricum ci…tãcând. Mai exact : tãcând imens. Cei  care vizeaza atingerea perfectiunii ( sub forma atat de draga maestrului : cea a treimii ) pot  lesne  intregi  sirul de  imensitati  : mâncând , tãcând, c…nd ; sugestia mea “ cãscând ”  trimite evident catre somnolenta indusã  tãcânzilor,  decenii de-a rândul , de intãlnirea, altfel destramatoare , cu performanta filosoficã  autentica.

02-10-2015

Fig. 3  Diagrama Heidegger – Biemel / Perspectiva XXI : Ceva ( ab ; a’b’ ) existã inainte de a fi dat ( A , B ). ” ab ” = Forma / Proiectul /esenta originara. X= pseudo-A, Y = pseudo-B reprezinta  realizari accidentale ,  ilegitime dpv ontologic  , fara vreo  legatura cu Forma deci ne-acordate, ele fiind nimicite ( si nu potentializate! ) in procesul  dezvoltarii; ab, a’b’= starea de ascundere Vectorii “↔ ” indica  actualizarea / potentializarea .

In Fig. 3 este prezentata succint dar inteligibil  ” perspectiva XXI ‘ , sugerata mie atat de indemnul heideggerian (  ” e timpul sa patrundem dincolo de lucruri ) cat si de  atentionarea  lui W. Biemel  de  a orienta aceasta penetratie spre starea de ascundere “. Fig. 3 contine ( explicit sau implicit ) mecanisme adecvate, eficiente , atat pt. explicarea genezei  realilor ( via actuali / actualizare ) din potentialul – posibil cat si pt.modelarea  activitatii  de ” attunement “ a acestuia; ca un bonus , diagrama  ofera  un suport fizic  atat modelului noician ” devenirea intru fiinta ” ( una dintre inspiratele  elaborari ale lui Noica )  precum si  schemei complementare – cel putin la fel de importante – anume cea a  unei dezvoltari  armonizate  a universului ca organism ( o devenire  nu oarecare, nici – doar – o ” devenire a devenirii” ci  o ” miraculoasa ”  devenire in-fiintãtoare  ) care poate fi redata  prin sintagma ” fiinta intru devenire”. Ignorarea / subevaluarea  acestui ultim aspect ,  a stat la baza respingerii intr-o prima  ( si dureroasa ) faza , ca fiind ” nestiintific, teleologic  “, a modelului ” GAIA ” ( elaborat de James LOVELOCK si Lynn Margulis ).

                        

Image result for C.NoicaPhoto: contemporanul.ro

” Sfanta Treime ” a culturii române sub Basescu.”Pe mâinile cui ne-ai dat, Doamne? “

3.  Noicienii si  autenticitatea XXI :  la remorca sistemelor dinamice- complexe

greu_cu_portiera

In abordarea aspectelor  generale XX – XXI (  existenta , geneza , treceri, reflectare / dez-valuire ...) precum si a celor particulare  ( peratologie, etc. ) Paltinisul  evita (… cu eleganta ) complexitatea dinamica , vie  preferand sa  zaboveasca intr-un  derapaj conceptual   picant , de esenta umanist-reductionista.
 

photo: freerepublic.com

 La vremuri noi…tot noi.  Si APELUL dnei Carmen M.?! = Musatisme

  “Am iubit in viatã! Si-am urât!

          Am urât cu patimã urâtul!

          Porcilor ce n-au alt gând decât

          sã-si indoape rânza pânã-n gât

          si-ngropat de-oi fi sunt hotãrât

          sã le umplu cu tãrânã râtul…”

                                              Ion FRUNZETTI – Ostrovul meu ( 1957 )

FINLANDIZAREA – un concept deschis, nedogmatic si extrem de…actual

Posted by on Thursday, 7 May, 2015

Stress-ul karelian  a marcat timp de decenii fiinta / fiintarea natiunii finlandeze

Photo: dailymail.co.uk

                                                                     Informal  geopolitical… exercises

Imediat dupa lectura editorialului Sabinei FATI ( publicat in Romania libera din 30 aprilie  a.c., sub un titlu incitant “ De ce Finlandei nu-i e frica  de Rusia?”

primul meu impuls fusese sa vin cu o precizare referitoare la  mutatia intervenita in continutul categoriei de ” finlandizare -2015 “ in raport cu  semnificatia conventionala ( centrata pe  o relatie de supusenie quasi-totala  fata de exigentele – eventual aberante – ale unui vecin / partener disproportionat de puternic , cu care  ai o granita comuna de…1.000Km! ).

Raspunsul cel mai la indemana  la intrebarea din titlul  editorialului  mentionat ar fi : ne-frica Finlandei  fata de rusi  are o explicatie…proverbiala : capul plecat  sabia nu-l taie.

Desi acest raspuns mi-a parut simplist, inexact , misleading , mi-am zis ca  acest caz de (r)evolutie conceptuala  ( tranzitia de la finlandizarea XX, asa cum a fost formulata de presa germana a vremii, la finlandizarea XXI, asa cum o percepem noi si…rusii ) este poate prea specios  pt. a merita o dezbatere pro domo ( desi  cazul in speta constituie un bun exemplu de  aplicare a principiului de identitate in sens larg ( cu mijlocire ). Am fost insa contrazis  aproape imediat , de replica Doamnei  Ulla VÄISTÖ – ambasadoarea Finlandei la Bucuresti (  Rom. libera din 7 mai ). Hello, Ulla !

Ulla Vaisto Photo: BunaZiua Iasi

              Doamna    Ulla VÄISTÖ – ambasadoarea Finlandei la Bucuresti

Fara  o conceptualizare riguroasa , Dna UV  ne atrage atentia ca esenta finlandizarii , respectiv a  relatiei dintre Finlanda si Rusia, la nivelul anului 2015 nu este nici pe departe epuizata de ” frica “, supusenie , etc. ea fiind definita mai curand prin ceea ce eu as numi “ o intelepciune sacrificiala ” ( a sacrificial wisdom ), generata de o experienta  istorica dureroasa , indelunga, centrata pe un soc social-istoric redat de colegul meu Dr. Malcolm KENDRICK ( intr-o lucrare din  2007 )  prin termenul ” Karelian stress”. 

1. Lectia Finlandezã

” Editorialul dumneavoastră pare, de asemenea, să sugereze că Rusia ar exercita influenţă asupra politicii noastre externe şi de securitate prin aşa numita finlandizare. Permiteţi-mi să vă asigur că Finlanda îşi formulează deciziile din politica sa de securitate în mod independent şi participă integral şi din toată inima la politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene. Aş dori să menţionez un exemplu: Finlanda a susţinut în mod clar sancţiunile UE împotriva Rusiei, deşi contra-sancţiunile au afectat ţara noastră mai tare decât au afectat multe alte ţări membre UE. “

—————————————————————–

Photo: the sullenbell.com

————————————————————–

 

 

ICR – 2015 : Doi presedinti …noi si o cultura…veche / invechita

Posted by on Tuesday, 5 May, 2015

Cultura  României  XXI- intre autenticitate ( ca substantã )  si fãcãtura ( eseisticã )

Adevãrul.ro

Radu BOROIANU – noul Presedinte al ICR si scriitorul Nicolae BREBAN – Presedintele Consiliului Consultativ al ICR