ERWIN SCHROEDINGER REDIVIVUS

This entry was posted by on Saturday, 26 February, 2011 at

ERWIN SCHRÖDINGER REDIVIVUS :

restaurarea semnificatiei fizice a functiei de unda ( ψ )

Comment of the Week:

outlet

May 15, 2011 at 1:55 am

Hi webmaster, commenters and everybody else !!! The blog was absolutely fantastic! Lots of great information and inspiration, both of which we all need! Keep ‘em coming… you all do such a great job at such Concepts… can’t tell you how much I, for one, appreciate all you do!

“I am opposing not a few special statements of quantum physics held today (1950s) I am opposing as it were the whole of it, I am opposing  its basic views  that have been shaped 25 years ago, when Max Born put forward his probability interpretation which  was accepted almost everybody. “

E. Schrodinger

( The Interpretation of Quantum Physics)

” The particle  is nothing  more than  a kind of ” whitecap” on the  wave radiation that forms  the basis of the world.” ( 1925)

E. Schrödinger

  1.  

===========================================================

Acest articol trebuia  scris  mult mai devreme: inca de pe vremea studentiei / doctoratului ( la  Universitatea de stat Bucharest – Romania ), luand un prim contact cu lucrarile originale ale lui E. Schrödinger dedicate mecanicii cuantice ( ondulatorii ) si problemelor ei fundamentale , am intuit cateva  lucruri si anume :

1.      Ca viitorul “ mecanicii  cuantice “ va fi unul caracterizat prin negarea atat a  mecanicismului intrinsec si a caracterului  “ cuantic” in sens ingust ( centrat pe  discret , particula, salt cuantic ) cat si prin  recunoasterea progresiva a abordarii ondulatorii si a continuitatii ca fiind fundamentale.

2.      Ca  atitudinea (  unica )  a lui E. Schrödinger , de opozitie nenegociabila la aliniamentele  metodologice ortodoxe sustinute timp de decenii  de asa-numita  “Copenhagen interpretation”  ( N.Bohr, W.Heisenberg, M.Born, W.Pauli ), va avea, in cele din urma, castig de cauza , in pofida unor minusuri conceptuale  care au subminat din interior interpretarea  fizicii cuantice  de catre marele fizician vienez.

3.      Ca  semnificatia  probabilista , datorata  lui Max Born, in pofida  succeselor  de calcul / predictie , incontestabile , a reprezentat totodata  un redutabil moment  reductionist in istoria  fizicii cuantice, care sub imperiul unei curioase directive , numita de mine  “ porunca a 11-a( shut up and calculate ) a paralizat dezvoltarea fireasca  ( in plan ontologic si epistemologic ) a fundamentelor mecanicii cuantice , facand posibila  cantonarea  acestei  extraordinare stiinte in zona inacceptabila a unui irationalism modern , redat prin sintagma “ nimeni nu poate intelege  ce  inseamna cu adevarat  mecanica cuantica ”.

De-a lungul anilor , beneficiind de  suportul teoretic  direct si / sau indirect  acordat de unii fizicieni sau fizico-chimisti  de prim rang pe care i-am cunoscut personal sau prin corespondenta (  David Bohm, Ilya Prigogine , Enrico Clementi, R.L.Mössbauer, H.D.Zeh,V.I. Arnold,…) intuitiile mele  fragile  s-au cristalizat  incet dar sigur intr-un sistem coerent, demn de a fi  formulat si expus public, demers inaugurat prin  postarea intitulata  “De la lumea ca masina la lumea ca potentialitate “ prezentata atat pe acest blog cat si in prima mea carte americana intitulata “ Beyond Descartes – from Separability to Inseparability” publicata in 2010 de  editura  Amazon.

Articolul de fata  incearca sa se constituie intr-o contributie la reasezarea lucrurilor intr-un context  rational , firesc, care sa restituie  functiei  de unda a lui Schrödinger semnificatia ei fizica ireductibila, atat de necesara tendintei actuale de  abordare / intelegere a insusirilor self – organizationale , adaptive ale sistemelor cuantice, insusiri cu implicatii cruciale atat in noua fizica cuantica precum  si in biologia si psihologia contemporana.

1. Pierderea de calitate in abordarea  probabilista a lui M.Born

Intreaga cunoastere moderna – marcata de  incontestabile  progrese conceptuale  la nivelul partilor – s-a caracterizat in acelasi timp prin  pierderi  semnificative de calitate la nivelul intregilor :  biologia moderna a fost elaborata in uitarea  organismului, metafizica moderna  in uitarea fiintei, cancerogeneza in uitarea  psihicului ( oamenii fericiti nu fac cancer! ), conceptiile realiste ( locale si non-locale )  in uitarea potentialului – posibil si , last not least ,  functia de unda ψ a mecanicii cuantice , in uitarea semnificatiei fizice,  fundamentale . Asa de pilda , in conceptia ortodoxa , functia de unda “ is  simply a term  in an algoritm from which the probable outcome  of any given experiment  can be calculated. “ Bohr si colegii sai  de viziune,  nu au avut probleme in a “ decreta “ ca nu functia de unda ci distributia probabilitatilor reprezinta  aspectul fundamental in mecanica cuantica, desi  este binecunoscut faptul ca  probabilitatile  sunt  deduse din  functia ψ ( a starilor initiala si finala ) si nu functia de unda din probabilitati! Nu este deci de mirare ca unii autori recenti  prefera sa  considere in mod inertial ca functia de unda “ is not physical “ ea putand fi interpretata   corect ( si exhaustiv ) ca “ a probability distribution “.

Iata totusi cum  David Bohm ( intr-una din lucrarile lui de referinta – “ Wholeness and the Implicate Order” ) a  clarificat , in doi timpi , care  trebuie sa fie raportul corect dintre probabilitati / particule  si functia de unda :

i.“ Ultimately, the entire universe, with all its “particles “ ( including those constituting  human beings, their laboratories, observing instruments, etc. )  has to be understood as a single, undivided whole…, anyone  of these  separated parts has no fundamental status.

ii. Mathematically , one  derives all the properties  of the system from  a 3N- dimensional  “ wave function” (where N is the number of particles  ) which can not  be represented  in three  dimensional space alone”.

Momentul Born ( 1926 )

Punctul de plecare al abordarii lui Max Born  a fost sugerat de Scoala din Gottingen de care el a apartinut si care considera de la sine inteles ca electronul reprezinta prin excelenta o particula : cum poate fi convertita  ecuatia / functia de unda a lui Schrödinger intr-o ecuatie / functie a particulei?

Dupa parerea mea  intrebarea –cheie  ( deopotriva onesta si eficienta )  in acel moment ar fi fost alta: cum  poate fi de-realizata  interpretarea data de Schrödinger functiei ψ astfel incat  maximizandu-se oportunitatile ei calculatorii ( oferite de  amplitudine si, mai cu seama , de intensitate ) sa nu se piarda  semnificatia ei fizica, predominant calitativa.

Considerand  – justificat! – ca  functia de unda  a lui Schrödinger  trebuie interpretata  in termeni de probabilitati ( in sensul ca:  daca  se masoara  pozitia unui electron , probabilitatea  gasirii lui intr-o regiune infinitesimala  data “dr “ depinde de intensitatea  functiei de unda in acel loc ), Born a retinut  din semnificatia integrativa a  functiei de unda  doar aspectul ei cantitativ, de forta ( amplitudine, intensitate ), omitand aspectul calitativ centrat pe  FORMA ( frecventa, fazasincronizare/rezonantza , active information , potential in-formation,…). Procedand astfel, premisele self-organizationale ale sistemelor cuantice ca sisteme adaptive au fost ignorate sau trecute in subsidiar, desi evolutia ulterioara a fizicii cuantice  a scos in evidenta faptul  ca acest comportament ( adaptiv ) al particulei depinde mai curand de forma decat de forta.

Asa cum am  sugerat in incercarea mea recenta de a explica natura  adaptiva  a 2sE ( double slit experiment ) , forma , prin mecanismul  potential in-formation, genereaza distinctivitate si structura ,  noi insusiri fizice si , mai cu seama,control , cu aplicatii fundamentale care pot fi extinse mult dincolo de  entanglementul imediat, empiric (  problema EPR, 2sE ), angajand procese fizice, biologice sau psihologice  inca insuficient intelese cum ar fi efectul tunnel ( tunelizarea ), suprafluiditatea si supraconductia , respectiv regenerarea tesuturilor degenerate ( celulele canceroase pt. a fi normalizate trebuie aduse – printr-o de-diferentiere dusa pana la capat ! – la regimul de control embriologic pre-existent in natura ), la  aparitia si functionarea constiintei ( selful real reprezentand o concretizare imperfecta dar perfectibila a unui self potential pre-existent ), etc. In opinia mea, veriga lipsa  in acest tip de probleme “ misterioase “ consista in ignorarea  controlului exercitat  de potentialul posibil , sub forma unor trasee fizic – subtile , pre-programate ( a se vedea conceptul – model LPIn, in  sectiunea  ”  Quantum Genetics ” din articolul ” Rethink potential- possibility” , pe acest blog ).

In continuare  voi reproduce opinia unui  autor semnificativ, specializat in matematica fizica ( deci in chiar problematica  Born vs. Schrödinger ), l-am numit pe  N.P.Landsman – fost student al lui N.Bohr- care intr-un articol  relativ recent  reliefa cu obiectivitate atat  aspectul constructiv cat si pe cel reductionist al abordarii probabiliste ( italicele imi apartin – F.F. ):

“ When Schrödinger hoped for a classical interpretation of his wave function (….) Born and Pauli were quick to realize its correct probabilistic significance. Thus they deprived  the wave function  of its naïve physical nature  and effectively degraded it to the purely  mathematical status of  a probability amplitude.”  ( Between Classical and Quantum, 2005 ).

Remarcabil este si faptul ca Max Born – de altfel un mare fizician – si-a exprimat ( dar numai ca o opinie personala ) convingerea ca semnificatia functiei de unda nu este  epuizata de aspectele matematice , cantitative :

I personally like  to regard a probability wave  as a real thing,  certainly as more than  a tool for mathematical calculation;how could we  rely on  probability predictions  if we do not refer  to something real and objective?”

Concluzia acestei sectiuni introductive apartine unui  distins matematician francez,  preocupat de metodologia  dezvoltarii fizicii contemporane , R. Thom :

“ Dificultatile  fizicii teoretice actuale  sunt datorate  caracterului fundamental cantitativ al acestei discipline…

Revenirea la calitativ

Departe de a fi un simplu joc conceptual, revenirea la calitativ vizeaza schimbari in  fundamentele stiintei fizice , implicand intre altele deabsolutizarea discretului – pentru Copenhagen interpretation lumea / natura fiind fundamental discontinua  si, concomitent , recunoasterea fara echivoc a continuitatii ondulatorii a lumii, cu alte cuvinte trecerea de la cinematica particulelor ( si colectiilor de particule ) la cinematica schrödingeriana a undelor.Cel putin la fel de importanta este insa  trecerea decisa de la non-comutativitatea  cantitativ – ergonica     ( de tip Dirac – Heisenberg ), centrata  pe constanta lui Planck , la o non-comutativitate  calitativa , fundamentala  – care nu o exclude ci o inglobeaza pe prima  – numita de mine ontological non-commutativity. Insemnatatea deosebita a acestei master non-commutativity ( redata schematic prin expresia  “potential → actual” , respectiv “possible → real“, in care atat actualul cat si realul beneficiaza intr-o maniera one way” de ingredienti in-formationali  definitorii ca  memorie, control, corectie / salvare, etc.  provenind din potentialul-posibil ) consista in faptul ca ” absorbind ” non-commutativitatea ergonica, o deabsolutizeaza pe aceasta din urma   permitand –  in  anumite situatii generate de noua abordare ( integrativa ) sau, daca preferati, de  “ situatia totala ” in sensul lui Bohm – suspendarea ei, respectiv trecerea non-commutativitatii Dirac – Heisenberg in ordinary commutativity, punand  astfel raportul dintre cele doua caracteristici  fizice  majore sub semnul  unei comunicari efective, aspect  incompatibil cu  complementaritatea Bohr. Fizicienii contemporani (in deosebi tineri, care , according to Murray GELL-MANN au ” beneficiat”  intr-o masura  mai mica de brainwashing-ul bohrian nivelator ), animati de procesul ireversibil al recunoasterii progresive a fundamentalitatii continuului  ondulatoriu, cauta cu un interes crescand sa  descopere  existenta / conditiile  unei / unor astfel de suspendari. Cu ani  in urma ,  studiind  atent  cartea – curcubeu  a Doamnei  HO Mae-Wan ( ” The rainbow and  the worm…” , Chap.8 ) am intalnit  un astfel de caz  – in care numerele ” c” si ” k” , in terminologia lui Dirac – isi pierd distingabilitatea; e vorba, desigur, de experimentul lui James  CLEGG  realizat cu embrioni de  Artemia cand acestia au fost pastrati vii ( intr-o atmosfera de azot  la fel de irespirabila as… the Copenhagen interpretation ) timp de 4 ani ” in a state of truly suspended animation at ordinary temperatures , without energy flow.” Daca doriti sa  puneti aceasta ( aparenta?) incalcare a principiului incertitudinii al lui Heisenberg -rezultata prin decuplarea coordonatelor conjugate ” timp x energie ” – pe seama unor factori reali ( morfogeni ), sugestia  mea este sa va intoarceti cu fata spre viitor, mizand mai curand pe ” subtle physics “,  apeland la memoria ontologica, mai exact la  mecanismul potential in-formation, totdeauna activ la nivel embrionic, dirijand practic fara gres procesul complex al transformarii embrionilor in organisme mature, functionale. Principalul avantaj metodologic al  abordarii ” potential in-formation” consista in aceea ca  mijloceste accesul  direct la  ceea  ce  eu am  numit      ” master /ontological non-commutativity”, fara de care introducerea  suspendarii devine ( aproape ) arbitrara. A sustine – ca unii corespondenti  americani care prefera sa ramana  ” cu Bohr “- ca modelul ” potential in-formation” ( respectiv  solutia Evanston la 2sE ) pare  ” subtire din punct de vedere metodologic “, constituind o  ” ciudatenie singulara ” in campul cercetarii fizice actuale , este cel putin inexact, in realitate lucrurile stau cu totul altfel, spre exemplu  efectul Casimir (  interpretat ” tinereste ” adica  minimizand ingredientul  Bohr, amintit mai sus ) reprezinta cea mai buna introducere la solutionarea adaptiva a 2sE .Cineva mi-a sugerat, de pe o pozitie  indiscutabil constructiva, ca in loc de  prezentarea  in paralel a  liniilor de forta magnetice  si a ” liniilor de forma”  potentiale, ar fi fost mult mai convingatoare  o paralela  Casimir / Evanston;intrucat  eu nu cred ca as fi avut temeiuri suficiente sa renunt la paralela  extrem de  sugestiva cu campul magnetic ,  in cartea mea viitoare ” BEYOND  COPENHAGEN ” , la care lucrez in prezent, cele doua ” paralele ” vor fi ambele prezentate intr-o lectura ” tanara”, necontaminata de realism.

Atentionari, sugestii:

1.  recomand insistent  cercetatorilor tineri  sa prefere  tehnica decuplarii coordonatelor conjugate tuturor  variantelor WM ( weak measurement ) care raman  metodo –  logic  ancorate in “epistemologia Heisenberg” principial  limitata; cu alte cuvinte , in vreme ce Yakir AHARONOV – unul dintre marii fizicieni in viata – a preferat sa  se concentreze pe ” ai” ( subsistemul real din  aiP ) eu sustin nu ca strategia  WM  ar fi gresita ci ca a venit timpul   sa mutam accentul pe P , a se vedea postul ” Rethink Potential – Possibility” pe acest blog). Atentionarea mea se adreseaza, desigur , cu prietenie si consideratie , si colegilor universitari  din Toronto – Canada , mai exact team-ului coordonat de catre Aephraim STEINBERG; subliniez ca Universitatea din Toronto este una dintre cele 11 universitati de  prim plan care s-au interesat indeaproape de evolutia…commutativa a  dezbaterilor de fizica teoretica de pe acest blog.

2. Mecanismul prin care totalizarea / situatia totala  ” niveleaza ” deosebirile calitative ale subsistemelor   integrate ( premisa majora a suspendarii non-commutativitatii fizice ) tine de esenta insasi a totalizarii- aceasta problema  este pe lista  prioritatilor  de cercetare sistemica  ale grupului Evanston. Doua  anticipari: a. pe masura  distantarii in timp ( implicand  o totalizare istorica incontestabila ) am constatat cu o anumita surprindere ca deosebirile   metodologice dintre Einstein si Heisenberg se estompeaza, pe primul plan trecand ceea ce este comun, respectiv…their scientific commutativity. b. subsistemele  implicate in entanglement ( independent de specificul lor ) concomitent cu stabilirea  noii structuri corelationale ( de natura potential- posibila, conform modelului Umdirev  ) suporta in mod necesar un deficit de actualizare ( si, corelativ , de non-commutativity) desemnat de mine prin termenul ” fractualizare”.

Pentru toti cei  dispusi sa accepte  ideea  neortodoxa ca intre comutativitatea si necomutativitatea fizica ar fi posibila o trecere  graduala, am un mic bonus metodologic sub forma unei remarci personale de pe vremea doctoratului meu la Universitatea din Bucuresti ( aceasta remarca mi-a asezat intregul demers  vital -cognitiv ulterior  pe o regula… ferma:  NIMIC CA O DOGMA!). Iata cum mi-am explicat eu  atunci – si,desigur , gandesc la fel si astazi – principalele blocaje dogmatice ale fondatorilor fizicii cuantice : Einstein a fost impiedicat sa  adopte non-localitatea de situarea sa aproape deliberat dogmatica fata de  ...principiul relativitatii speciale; Bohr n-a avut deschiderea conceptuala necesara descoperirii/acceptarii entanglementului din cauza ...principiului corespondentei; in cartea sa ” The Age of Entanglement”  p. 58, Louisa GILDER descrie acest curios blocaj in termenii urmatori: ” Bohr’s correspondence of large scale quantum effects with classical physics would guide the young quantum theory for years. But his faithfulness to the spirit of this principle would also prevent him from discovery entanglement.” De asemenea, principiul complementaritatii , in versiunea  sa personala ( in care Höffding este  mult mai prezent decat Tao! ) l-a tinut  departe pe Bohr de  o intelegere / asimilare autentica a wholeness-ului  fizic ( exceptia numita ” phenomenon” nu face decat sa intareasca regula );  cat despre Heisenberg , din cauza rigiditatii principiului incertitudinii ( continand ” more fight than science” , cu adresa  evidenta  la disputa sa acerba cu ” undele lui Schrödinger” ) ideea  unei continuitati ondulatorii  fundamentale i-a fost “interzisa” pana in ultima clipa a vietii…Inutil sa mai adaug ca toata aceasta tradare a cunoasterii vii pentru …principii / dogme mi-a parut pur si simplu …neprincipiala.

Voi incheia aceasta sectiune  cu o revenire la Louisa Gilder mentionand  cu o satisfactie nedramuita ca prin cartea sa dedicata entanglementului ( aparuta in 2008, sub egida Alfred A. Knopf- New York ), ea se plaseaza undeva foarte aproape de alte doua remarcabile experte in fundamentele mecanicii cuantice – Grete Henry – Hermann si Mara Beller. Ii doresc Louisei sa -si depaseasca predecesoarele mai cu seama sub aspectul fericirii personale.

2. Fizica actuala:  unda si continuul in primul plan; dispare discretul?

Din punct de vedere metodologic momentul actual intervenit in istoria  fizicii  cuantice , al cunoasterii stiintifice  in ansamblu , poate fi caracterizat succint ca o criza generalizata a discretului ( corelativ cu dezvoltarile recente survenite ca nonlocalitatea , teoria decoherentei, potential in-formation,…).

Fig. 1   Evolutia raportului dintre unda / particula in mecanica cuantica

Luand ca baza  raportul  complementar dintre unda / particula Fig. 1 reda schematic  evolutia acestei crize incontestabile de la o situatie initiala  care – ca in cazul Copenhagen interpretation – considera particula si discretul  ca fiind fundamentale ( ? ), la situatia intermediara  ( de Broglie – Bohm ) admitand  echilibrul  chiar comunicarea  dintre cele doua  aspecte existentiale si in final  la  “pozitia Zeh “, care subliniaza  ca in prezent modelul  de Broglie  – Bohm nu mai este de ajuns , fiind necesara recunoasterea si promovarea decisa a  caracterului fundamental al undei / continuului.Un aspect intrucatva surprinzator dar pe deplin justificat dupa parerea mea , il constituie utilizarea in premiera in mecanica cuantica a  prepozitiei intru” ( propusa de marele filosof roman Constantin Noica ) pt. a desemna o relatie concomitenta de deschidere  / inseparabilitate / inglobare , in care una /unul dintre relate ” absoarbe” efectiv ( dar nu des-fiinteaza! vezi Fig. 3 si 4 ) entitatea complementara conform unei logici noi de tip “ both / and”asimetrice ( in aceasta situatie conjunctia traditionala  “ si “ etalandu-si cu… dezinvoltura limitele metodologice ): particula intru unda  ( particle intru wave ).


Fig.2 Discontinuity is an…illusion. Or not?

(Photo courtesy of Erik Johansson – Sweden; amazing: you can make  significant  XXI philosophy using  a …bicycle, if your name is  Erik! )

Evident, in aceasta arie conceptuala   fierbinte , riscul principal e   reprezentat de tentatia   continualismului (  ” dispare discretul, ramane doar continuul” ), pt. a preveni acest simplism,va recomand…Fig.2 iar ca adjuvant  formula mea  preferata : continuul este fundamental, discretul este indispensabil ; atentie: nu omiteti acest…detaliu fuzzy – modelul discret poate fi si el non-local ; de asemenea , nu minimalizati – precum Schrödinger- semnificatia uneori vitala a discretului: exista nu doar  versiuni ludice  de tip  whitecap ci si…tsunami! Formula mentionata tine seama atat de specificul metodologic al epocii contemporane- inseparabil dar distinct cat si de particularitatile negatiei “non” care sta la baza unui nou model de dezvoltare centrat nu pe  eliminarea discontinuitatii ( cazul negatiei ” anti ” ) ci pe  inglobarea acesteia: distinctul / particula neaga continuul / unda , dar  unda ( cuantica ! ) nu neaga  particula ci o inglobeaza ca pe o entitate ( inca )  distincta , nefundamentala. Partizanii continualismului radical au dreptul sa considere ca Fig.2 este valida  ( doar ) la nivel traditional – macroscopic, dar ca ea submineaza  intelegerea specificului fenomenului cuantic contemporan, anume  ideea de… eliminare a discretului; parerea mea este totusi ca  optiunea ( grabita ) a eliminarii tine mai curand de un orizont metodologic ulterior al cunoasterii ( indistinct, inseparabil ), foarte apropiat daca nu chiar identic cu ordinea implicata a lui Bohm ( in care  materia si mintea deja se identifica, etc.): a bridge too far.

Indiscutabil ca desfiintarea dualismului ( desi, atentie, nu si a metodei duale  ) reprezinta o necesitate metodologica actuala stringenta dar ea poate fi  conceputa  de pe doua pozitii:

i. una corecta , promovand starile T ( tertium ) , respectiv logica  both / and ( cu 3 valori ), starea T fiind reprezentata de ” quantum particle” ( omisa sau superficial considerata  de catre Schrödinger insusi la vremea lui ) sau

ii. varianta simplista, de esenta cartesiana – reductionista , care  ignora starea T , preferand  vechea  logica  eliminatorie ( either / or ) , doar ca , de aceasta data ( spre deosebire de corpuscularismul cartesian ) starea  favorizata este unda.Intrebarea mea este: poate cineva sa sustina  ( la  modul  profesional ), fie si la nivelul  experimentului gandit , ca modelarea miscarii ( in macro si microfizica  ) poate fi realizata fara a se face uz de …iluzoria discontinuitate?

Reamintesc ca , cu cateva decenii in urma, Schrödinger considera , discutabil ( el vizand doar binomul  particula  tip Göttingen  si non-particula, neconceptualizand  suficient starea T =” quantum particle”, desi el este cel care ne-a aratat calea de urmat prin  introducerea conceptului – model  wave packet” ) ca   particula   ( si saltul cuantic intre starile energetice stationare ) nu reprezinta decat o iluzie senzorial / instrumental / conceptuala. Mai recent , H.D.Zeh – in continuarea liniei de gandire schrödingeriene  – afirma ca de fapt mecanica cuantica nu mai e …cuantica , negand  practic  toate tipurile  uzuale de discontinuitate ( cuantica ) : in spatiu ( ca particule), in timp ( ca salturi cuantice ) si in spatiu –  timp ( ca evenimente cuantice ); exprimarea  discretului in termenii continuitatii nu constituie  deloc o dovada ca  discretul ( cuantic ) a disparut ci, mai curand, ca modelul continuu este inglobant, fundamental.  Mergand  prea departe pe aceasta linie  ar putea  rezulta  o  unitate in identitate, un continuu ” fara frontiere ” ( fara singularitati ); cred ca, asa cum am sugerat mai sus,  daca este sa dispara ceva anume cel mai ” indreptatit ”  ar fi conceptul / model traditional de particula ( opusa undei ! ) criticat vehement si  indreptatit , de catre  Erwin Schrödinger, in vreme ce  ” particula  cuantica”  subzista desi ea se deabsolutizeaza, pierzandu-si  fundamentalitatea, capatand totodata o esenta noua, ondulatorie  ca   wave packet.

Fig.3  “Particula” ca wave -packet ( structura ei intrinsec ondulatorie )

In Fig.3 si 4   este reprezentata “particula” = wave packet, ca singularitate ( de esenta ondulatorie! )  a campului electromagnetic  etc., punct de vedere sustinut de catre  de Broglie la Conferinta Solvay din 1927 unde a fost acuzat de catre Heisenberg ca se plaseaza pe o pozitie anacronica , conservativa, care ar submina  insasi …dezvoltarea conceptual – metodologica a fizicii cuantice.

a                                                                                                                                      b

Fig. 4 Propagarea wave packets: a. cu dispersie, b. fara dispersie ( pt. dinamizarea  reprezentarii faceti click pe  fig. b) ca solutii ale ecuatiei lui Schrödinger

Conceptul-model  de “ wave packet “ este aici pt. a ramane, el avand  o insemnatate cruciala  pt. dezvoltarea contemporana  a mecanicii cuantice , contribuind in mod direct si decisiv la diminuarea  drastica a caracterului mecanicist al acestei stiinte , prin de-absolutizarea ( si, in perspectiva, excluderea ) particulei din Quantum, in sensul ca particula nu mai reprezinta  o entitate “ in sine” , separata sau chiar opusa undei ci devine , progresiv, o entitate nefundamentala, de tip “ intru “, inglobata  in unda fundamentala . Pe de alta parte , conceptul  “ wave packet “ ( wp ) se distinge prin unele  implicatii profunde , atat sub aspect istoric cat si logic , in constituirea  / restaurarea  semnificatiei fizice a   functiei de unda schrödingeriene. In cele ce urmeaza voi incerca o prezentare scurta, esentializata, a ambelor directii ( wp / particula si wp / semnificatie fizica ) care, desi   inseparabile, sunt totusi distincte.

Fig. 5   Functia / distributia Delta – localizarea / forma  limita a wave-packet

3. De la “ particula marca Göttingen” la “ non- spreading  wave-packet”

Principala problema metodologica  in aceasta tranzitie  o constituie  modelarea / reproducerea in context ondulatoriu a specificului existential  al particulelor ( clasice ) ca structuri dinamice stabile , localizate, discrete tinand cont nu doar ca, prin definitie ,  unda ( reala )  se propaga in spatiu-timp ci mai cu seama ca ecuatia lui Schrödinger este una dispersiva, ea continand unii termeni dispersivi ireductibili , ceea ce face ca forma caracteristica de miscare a wave-packet sa fie nu translatia ( cazul particulelor clasice ) ci spreadingul / dispersia ( implicand  variatia formei undei, vezi Fig. 5, pt. ambele  posibilitati : localizare / delocalizare). In incercarea lui de-a dreptul eroica  de a scoate   in afara   “ legii continuitatii  ondulatorii “  particula, respectiv discontinuitatea cuantica ( in deosebi sub forma saltului bohrian, considerat de catre Heisenberg in mod neintemeiat ca fiind o entitate observabila ) Schrödinger  a introdus in 1926  conceptul de non-spreading wave packet (NSWP ),concept care, pe o durata de cateva decenii, nu a reusit sa capete  consistenta fizica necesara unei  concurentze decisive cu  particula promovata cu mult aplomb de Scoala de la Göttingen. In orice caz, insuficienta elaborare a modelului  schrödingerian  al NSWP  si, in general , caracterul dispersiv ( initial surprinzator ) al solutiilor  ecuatiei lui Schrodinger, au contat ca  obstacole redutabile in calea preluarii de catre fizicieni a interpretarii initiale  a functiei de unda  ca unda reala ( matter wave ), conducand la acceptarea imediata a interpretarii probabiliste a lui Max Born ( 1926 ). Ulterior,timp de 5 decenii si mai bine,  s-a considerat  chiar ca ecuatia lui Schrödinger nici nu poate avea / oferi  solutii de tip NSWP. Situatia s-a schimbat radical incepand cu “momentul  V.K.Ignatovich” ( 1977 ), care a atras atentia cel dintai ca astfel de solutii  ( de tip NSWP ) sunt totusi accesibile, cercetarile fructuoase   care au urmat, in aceasta arie de mare interes metodologic,  au constituit – si constituie inca – un argument forte in favoarea de-absolutizarii particulelor, a recunoasterii  progresive  a caracterului fundamental al continuitatii  ondulatorii. Totusi, in pofida unor progrese remarcabile realizate  in afirmarea  importantei constitutive  pt. NSWP a principiului superpozitiei ( lineare ) , a rolului acestui principiu in explicarea interferentei si  genezei  wave packets, ca si in elaborarea  procedeelor de localizare si control a dispersiei , noi consideram ca elaborarea conceptului – model  de NSWP este inca  neincheiata. Mentionez , in treacat, ca unul dintre membrii  “ teamului Evanston “ are ca sarcina profesionala specifica  Metodologia localizarii  wave packets cu accent  deosebit pe  superpozitie si interferenta , transformari Fourier si, last not least, pe managementul tehnic al spreading-ului.

( to be continued )

APARTEU  aprilin: cuante si flori...

Comment of the week:

Max Whitworth

May 9, 2011 at 2:33 am

I’m speechless. This can be a fantastic weblog and very partaking too. Great work! That’s not likely a lot coming from an newbie blogger like me, however it’s all I might think after enjoying your posts. Great grammar and vocabulary. Unlike different blogs. You actually know what you’re talking about too. A lot that you just made me need to read more. Your blog has turn out to be a stepping stone for me, my fellow blogger. Thanks for the detailed journey. I really enjoyed the 6 posts that I’ve read so far.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Gladiolos.jpg/500px-Gladiolos.jpg

Rhapsody in blue : Un mesaj floral special trimis cu drag tuturor celor care nu au uitat ca Duminica Floriilor este ziua noastra  onomastica

=================================================================================

In ansamblu sunt satisfacut de interesul manifestat de cititorii blogului  fata de problemele  fundamentale ale fizicii cuantice abordate de mine in ultima vreme sub semnul unui…” profesionalism avantat ” ( calificativ ceva mai bun decat …” folkloric” , cum am fost taxat initial de unii ” printi” ai  ortodoxiei daneze, pt. care categoria de particula  este / pare   de neclintit ), desi unii comentatori anonimi ( de ce anonimi daca sunt siguri ca dreptatea  e de partea lor ? ) ma suspecteaza inca de unele  erori / confuzii . Normal ar fi ca acestia sa fi asteptat  finalizarea articolului consacrat lui Erwin Schrödinger ; raspunsul meu la …nerabdarea lor  ( care, sincer, nu-mi displace prea mult,  la urma urmelor e totusi de preferat sa fii contestat decat  ignorat ) are forma  acestui Aparteu aprilin in patru timpi.

1. Despre ” materializarea functiei de unda”

La intrebarea ” Cum mai  poate fi interpretata  in 2011 rezolvarea la nivel experimental – atentie: nu mai  e vorba doar de un discutabil  ” experiment gandit” ca pe vremea lui Einstein – a problemei BEC ( Bose – Einstein Condensate ) ca o ” materializare efectiva ” a  functiei de unda a lui Schrödinger, acum cand – spre exemplu,  in unele lucrari de referinta  functia de unda , respectiv starea cuantica  sunt  considerate  mai curand ca stari de…constiinta ( ” cataloage de asteptari” in versiunea bayesiana a unui autor recent )?  Iata, pe scurt , interpretarea mea :  in situatia BEC se intampla  doua lucruri  exceptionale la nivelul functiei de unda si anume : restrangerea drastica a  range-ului de stari cuantice posibile pana la o  stare cuantica UNICA , comuna pt. toate  subsistemele  deja actualizate ( atomi, etc.), este dublata de o crestere excesiva a dimensiunii sistemului, care  constituie de acum o formatiune  reala de un tip special, nemaiintalnit in fizica –  un real de tip bozonic ( gaz cuantic ). Ei bine , aceasta restrangere / crestere concomitenta a facut posibila metamorfozarea functiei de unda de la statutul unei  anexe matematice  ( conform  interpretarii de la Copenhaga, pe care eu nu o consider deloc o interpretare ci mai curand ” un mod de intrebuintare” ) la o entitate fizica macroscopica. Iata, de altfel, in termenii  savantului american  Wolfgang KETTERLE ( Premiul Nobel , 2001,pt. realizarea BEC ) cum este descrisa aceasta metamorfoza ( pe care Bohr si colegii lui au considerat-o irealizabila, deci …  ” folklore ” marca Einstein ):

Wolfgang  KETTERLE ( born  1957, Heidelberg, W.Germany ); Premiul Nobel , 2001

Curand, f. curand; WK va  sarbatori  implinirea a 60 ani de viata , asa incat ma grabesc  sa-l felicit  in numele “New Holism” :

” La Multi Ani, Wolfgang ! “

                                                                                                                          

Wolfgang Ketterle

A Bose – Einstein Condensate Has a Macroscopic Wavefunction” : The Bose-Einstein condensate gives us a way to observe the quantum mechanical wave function because there is now a macroscopic population of atoms ( millions of them ) in a single state. Since the wave function  represents the probability of a particle being at a certain location (…). For me personally , such observations  have given the concept of  a quantum mechanical  wave function  new meaning. The wave function  is no longer a merely computational quantity. It has an observable  reality.”

( From : Quantum Mechanics  at the Crossroads, Springer, 2006 , pp 175-177 )

2. Eroarea lui Schrödinger : in  interpretare nu in calcul !

” Daca Schrödinger a gresit  in interpretarea data initial functiei de unda , cum au fost posibile  calculele  relativ exacte efectuate de el asupra  atomului lui Bohr?” Simplu : Schrödinger a modelat totusi relativ corect atomul lui Bohr desi nu a putut explica / elabora  non-spreadingul  electronului ( sub forma unui NSWP – non-spreading wave packet ) fiindca … acest caracter non-dispersiv – ESENTIAL  in modelarea atomului de hidrogen stabilera  deja acolo datorita  unui natural trapp-ing intra-atomic ( pre- programat printr-un mecanism de tip 2sE ) pe care marele savant vienez l-a preluat / valorificat cu succes, fara insa a reusi sa-l expliciteze.

3.  Lacunele  atribuite  interpretarii probabiliste a lui Born sunt… imaginare

( Absolut exact dar…la propriu! )

” Daca aceste lacune ( pierderi de calitate, etc.) ar fi reale  predictiile ” Born “, exceptional de exacte,  nu ar fi fost posibile.” Replica mea: functia de unda este  o entitate matematic complexa, constituita dintr-o parte reala si una imaginara.Sa ne concentram atentia , pret de un minut nu mai mult, asupra  partii  imaginare care, dupa parerea mea, are  ceva esential de spus cu privire la natura si propagarea ψ. Prin ridicarea la patrat a  modulului acestei functii, Born a comis  o hipersimplificare de factura realista,  excluzand posibilitatea propagarii  paralele a  functiei de unda ( simbolizata de mine prin aiP ) printr-un spatiu virtual ( de natura potential – posibila ), altfel spus reducand propagarea acestei unde spre screen / target  la un traseu unic, exclusiv real ( compatibil – doar -cu actualizatorul “ai ” si, evident, cu teoria relativitatii speciale ). Acest aspect reductionist nu a influentat  precizia calculelor intrucat la nivelul actualizarii ” pe target ” cele doua subsisteme distincte ai si P si modalitatile  de propagare aferente ( principial  diferite ) se reunesc practic instantaneu contribuind – ambele ! – la  rezultanta numita ” probability amplitude“. Aceasta manipulare matematica – rasplatita regeste  cu un “Premiu Nobel FAPP “, cel mai…FAPP din istorie ( premiu  pe care, honestly , Born l-a meritat totusi ! ) – constituie probabil principala pierdere  calitativa a interpretarii probabiliste. Schrödinger a intuit faptul ca abordarea Born a functiei de unda este pe undeva manipulativa ( riscanta din punct de vedere metodologic ) dar nu a  reusit – timp de decenii! – sa clarifice  acest aspect, transferand aceasta sarcina / onoare… “grupului  Evanston “.

4. Este  simbolul aiP vectorul unui ” dualism nou, mascat” ?

Sustinand propagarea ψ pe doua traiecte distincte unul  real = spatio-temporal , altul  virtual, eu, chipurile , as reintroduce – voluntar sau nu – dualismul unda / particula intr-o versiune mai subtila , cinematica. Nici vorba de asa ceva : considerand unda ca fundamentala  si NSWP  ( succesorul ” legal” al  particulei clasice ) ca o quasi – particula cuantica ( de esenta  totusi ondulatorie  desi ) caracterizata printr-o concentratie / densitate locala  inalta , distinctiva, cele doua subsisteme apar de acum ca o totalitate ( aiP ) sub forma unor unde potentiale impure, propagandu-se concomitent    pe trasee distincte. Acest fapt este doar aparent counter-intuitive, el putandu-se intalni frecvent  – evident,in versiuni exclusiv reale –  in fizica clasica , spre exemplu ( inspirandu-ma din…Duminica Floriilor, cand am redactat aceasta replica ) putem considera o floare extrem de aromata care este  transportata pe un traiect normal ( o translatie spre magazinul floral ), in vreme ce  mirosul ei se raspandeste / propaga  distinct sub forma unor unde sferice in spatiul inconjurator. Nici urma de dualitate / dualism , avem un singur sistem integral constituit din doua subsisteme  distincte , care trebuie considerate ca atare, nici separat, nici reductionist. Din pacate floarea  lui  Born a fost una din plastic,  lipsita de  aroma naturala ( nu si de valoare…decorativa ).

Atentie: toti cei care ati urmarit cu interes , poate chiar cu o anume placere…epistemologica,  expozeul meu  conceptual- metaforic  de mai sus, nu trebuie sa va opriti la jumatatea drumului , inhibati de schelaria ( impresionanta ! ) a realismului: este poate momentul  sa  va asumati un risc ontologic formidabil recunoscand, fie si in privat, nu doar ca  spatiul virtual ar putea  exista  acolo,  undeva ( in umbra  realului ) ci dimpotriva ca acest spatiu imperceptibil, volatil, etc. este cel ORIGINAR: spatiul real ( S-T ) este generat si dependent ( controlat! ) de spatiul  virtual, potential-posibil. Schrödinger -un intelectual de mare curaj metodologic – desi a  vizat   revolutionarea ontologiei insasi , a ratat  de-realizarea  functiei de unda, tocmai fiindca ” orbit de real” ( si lasat literalmente singur in problematica atat de complexa a interpretarii ) nu s-a…hazardat pana la capat, preferand, in esenta ,  ramanerea sub umbrela realului ondulatoriu. Generarea  spatiului real de catre cel virtual a fost afirmata  in mod implicit de catre  Whitehead campul virtual =  posibilul este  singura forma  autentica de  continuitate; de aici rezulta evident ca toate celelalte forme  existentiale – inclusiv  spatiul – timp , sunt entitati discontinue, derivate ) si, la modul explicit, de  mecanismul / solutia   de tip adaptiv propusa recent de noi la  experimentul  double slit ( 2sE ).

5.Eroarea ( generica! ) a lui Einstein: ignorarea  non-commutativitatii fundamentale

Recent mi-au parvenit cateva mesaje…otravite, deosebit de dure privind  ultimele elaborari  de pe acest blog. Mi se atrage atentia ca fizica mare, serioasa  a fost si va ramane  interzisa unor… avortoni dispusi sa amestece – precum sepia aflata in primejdie – cuante si flori,  ontologie si comutativitate , darwinism si fizica, etc. “ Fizica este una- unica si toate dantelariile  biologico-filosofice , interesante sau nu, trebuie sa ramana distincte, paralele.” In mod  specific se afirma  irelevanta totala ( pt. fizica si fizicieni ) a categoriei “ ontological non-commutativity “ ( ceva o fi adevarat, mi-am zis, devreme ce  numarul  universitatilor interesate  de “ pozitia Evanston” s-a redus in cateva zile de la 11 la…7 ). De alta parte, se subliniaza prioritatea absoluta a re-introducerii – intr-o maniera pe cat de corecta pe  atat de fecunda – a potentialitatii in stiinta moderna,de catre Werner Heisenberg…cu alte cuvinte , insailarile mele privind rolul potentialului – posibil  in cunoasterea ( fizica ) actuala sunt intarziate si , inca o data , lipsite de orice relevanta  stiintifica directa.

Parerea mea este totusi ca , dupa circa 3 decenii de studiu sistematic efectuat asupra  miscarii de idei din fizica  moderna si contemporana  ( post- Bohr ), am capatat  o abilitate suficienta ( ca profunzime si distantare / perspectiva ) pt. a putea aprecia in mod lucid ce este si ce nu este relevant pt. dezvoltarea acestei stiinte. Mi-am propus asadar sa elaborez in zilele urmatoare  2-3 replici  dedicate acestui subiect subtil dar  grav ( grav nu doar pt. fizicieni ci chiar pt. filosofii care se lasa dusi de val ) : relevanta pozitionarii metodologice.

 

X

Indiscutabil, Einstein ( ca si Bohm ) a fost adeptul  unei conceptii integrative ( wholeness ) despre univers. El a inteles – mai profund decat Heisenberg, spre exemplu – ca ramanerea la  particula,precum si incercarea de a pune particula la baza unor abordari integrative autentice este sortita esecului; in alti termeni, nu simplul este sursa / temeiul complexului ci invers : simplul trebuie sa derive ( ca o abstractie  legitima ) din complex.

Cei care ati urmarit cu atentie discutia mea recenta despre ontological non-commutativity  veti fi imediat de acord ca de fapt , in frazele de mai sus,precum si in schemele care urmeaza, este implicat decisiv, desi vag, criteriul  non-commutativitatii in sens larg. Orice alta optiune conduce , mai devreme sau mai tarziu, la o fundatura / blocaj ( cazul lui Einstein precum si al tuturor amatorilor de solutii “realiste” pt. 2sE care au ignorat cu multa  …gratie criteriul mentionat ). Ar putea fi altfel? Incercati sa construiti pornind de la particule, sau chiar de la campurile fizice un continuu  functional, fundamental…si veti ajunge neintarziat sa formulati intrebari de mare…relevanta  filosofica  de tipul ” cum de au cunoscut electronii pe ce drum sa apuce ? “, etc. Astfel de intrebari inapte mi-au  adus intotdeauna in memorie imaginea patrunderii intr-un templu  cu cizme brutal dezinvolte, nici macar  curatate de noroiul cartesian. Orice fizician contemporan interesat  efectiv de intelegerea profunda, necontaminata de  sumativitate ( o sumativitate pe care the common  sense o furnizeaza in mod automat, gratuit si in cantitati inepuizabile ) a totalitatilor autentice, vii in sens larg , trebuie sa tina seama de avertismentul  exuperian cu implicatii generice:  prea adesea am confundat catedrala cu suma caramizilor ( as adauga ” micul ” amendament aristotelian, corectat pt. intaia oara aici la Evanston: toate aceste caramizi sunt  continute potential dar necomutativ in …argila). Cei care, ametiti de  maiestria  manipularii simbolurilor, considerand ca fizica noua se reduce  la dezvoltari de tip  “C * algebra” si atat, dar ca  mesajul lui Saint-Exupery vizeaza  doar aria strict umanista a culturii, risca – aidoma lui Einstein – sa  esueze definitiv in incercarea de a sintetiza argila din…caramizi.

Cititorii  blogului si, mai cu seama, cei ai articolului de fata, vor intelege  fara eforturi speciale, ca Sir Roger Penrose avea  perfecta dreptate  cand afirma intr-un interviu recent ca intreaga cunoastere contemporana este gresit orientata / condusa; de asemenea  vor aprecia cat de mult adevar contine adagiul : cine  nesocoteste istoria ( in cazul nostru istoria – musamalizata – a disputei von Neumann / Grete Hermann despre rolul  necomutativitatatii in fizica ) risca sa o repete, eventual  la un nivel superior, mult mai destructiv. Profesorul Penrose ( caruia eu ii spun adesea ” Roger” tocmai pt. a reliefa tineretea lui spirituala de exceptie ) a fost public suspectat ( ca si Einstein, de altfel ) de ” senilitate “; predictia mea pt. viitorul apropiat este ca resposabilii de institute,facultati si departamente  de fizica , chimie, biologie  vor aprecia corect proportiile  dezastrului pe care il gestioneaza si vor  milita pt. introducerea de urgenta a unor cursuri de metodologie stiintifica , neortodoxa; corelativ, ne va fi dat probabil  sa auzim din ce in ce mai des pe colegii de la H R rostind  intrebarea : n-aveti un senil / avorton in plus?

Particula………Field ……. Wholeness ( unified field theory ? )

Fara a considera  in mod explicit acest criteriu…avorton, Einstein a provocat ( challenged )  mecanicismul de tip particula de pe pozitia mult mai integrativa a campului, un camp ale carui ecuatii non-lineare ar putea avea / oferi  solutii  de forma unor “ localized pulses” ( D.Bohm ), asimilabile unor particule , respectiv  in limbajul actual – unor NSWP ( non-spreading wave packets ). Cand insa si-a propus sa abordeze  complexitatea /inseparabilitatea de dincolo de camp  ( traiectul Field / Wholeness , in schema de mai sus ) ,mecanicismul rectificat  einsteinian nu a mai functionat intrucat  campurile au fost abordate  in aceeasi maniera mecanicista,ca  niste  entitati singulare, stabile  existand  una in afara alteia, conectarea lor  facandu-se (  il citez neriguros  pe Bohm ): through external relationship which indeed are  also taken to be local ( in sensul ca  numai acele  elemente de camp care  sunt separate prin distante infinitesimale  se pot influenta reciproc – D.Bohm, Wholeness and…, p. 221 ). Ceea ce i-a lipsit lui Einstein a fost…catedrala exuperiana, respectiv   un “ beyond real “care sa-i permita integrarea campurilor ( totusi discrete! ) intr-o continuitate fundamentala, inglobanta; altfel spus- un fel de “ beyond – intru “ din care atat campurile , particulele cat si  non-commutativitatea fizica sa rezulte sub forma unor abstractii de relevanta mai mult sau mai putin locala, conform schemei:

Particula…←…Field……←….Wholeness ( Potentiality ! )

Spre sfarsitul vietii ( in 1954 ), Einstein si-a exprimat deceptia profunda fata de pozitionarea sa metodologica falimentara in termenii urmatori ( atentie:  nu identificati  totusi  cele doua categorii ” R- field” ( de esenta cartesiana ) si ” P – continuitate”. de esentanon-cartesiana ):

“ I consider it quite possible  that physics cannot be based on the field ( ergonic ! F.F. ) concept, i.e. on continuous structure. In that case, nothing remains of mine  entire castle in the air, gravitation included. “

De-a lungul anilor m-am intrebat – ca atatia altii – cum poate fi explicat rateul  metodologic al unui fizician de geniu, care a pus totdeauna un accent special pe intuitie. Astazi dispun  – sau asa cred eu – de un raspuns suficient de complet la aceasta intrebare de mare actualitate , intrucat si in prezent exista fizicieni traditionalisti gata oricand sa subscrie la  perla de “  intelepciune” conservativa lansata de Lampedusa in  capodopera sa “ Ghepardul” : “ Mai bine schimbam putin, ca totul sa poata continua  ca inainte. “

Iata , pe scurt, structura acestui raspuns:

–          factorul intern : blocajul metodologic  datorat unei abordari dogmatice a principiului relativitatii speciale ( “ my own creation” ) conducand nemijlocit la optiuni realist – locale de nedepasit , sugerate de expresii de acum celebre : “ spooky action at a distance..”, “ Imi place sa cred ca Luna este pe cer si atunci  cand nu e privita de niciun pamantean”, etc.

–         factori externi, tinand de optiunile conceptual – metodologice  dominante in epoca: i. subevaluarea   rolului ontologic al potentialitatii prin atasarea  etichetei “ virtual – virtualitate “ si anexarea ei deliberata la real. Amintesc aici pozitia lui N. Hartmann ( 1938 ): necesarul si posibilul sunt dependente  de real preexistent lor. ( ?? – FF)” ( daca unul dintre studentii sau colaboratorii mei  ar accepta  fara…resentimente aceasta fraza  l-as trimite imediat la plimbare intrucat …marele filosof interbelic se juca in mod nepermis de-a comutativitatea sustinand o absurditate:  argila este precedata si dependenta  de…caramida ). ii. Deplasarea semantica a posibilului spre propensitate si intelegerea acesteia ca o tendinta interna a sistemului, realizabila  prin procesul de masurare. iii. Intelegerea limitata, sumativ -mecanicista  a  totalitatii asa cum apare ea in  conceptia traditionala a holismului, in cadrul careia intregul este dependent de parti stabile care preced si determina formarea oricarei  totalitati.  iv. Avertismentul energic lansat de W. Pauli impotriva tendintelor de “ virtualizare a fizicii”, etc. Nu trebuie sa fii specializat in metodologie pt. a observa ca toate cele  cinci formulari prezentate  se disting printr-o  coerenta  uluitoare vizand situarea realului in centrul universului fizic si logic  si, corelativ, denudarea potentialului posibil de orice  trasaturi existentiale competitive. Si Heisenberg cu a sa …re-introducere  ” pe cat de corecta pe atat de fecunda” ? Raspunsul la aceasta intrebare strategica – vizand  de asemenea  raportul dintre caramizi / argila-  in replica nr.6. Ca de obicei, imi permit sa  anticipez continutul ( nu titlul )  acestei replici : Heisenberg si…caramidaria cuantica.



 

 

 

 

 

535 Responses to “ERWIN SCHROEDINGER REDIVIVUS”

  1. Ned Reckart

    I love the efforts you have put in this, thanks for all the great blog posts.

  2. Great review! You actually touched some curious news in this post. I came across it by using Yahoo and I’ve got to admit that I already subscribed to the site, will be following you on my iphone 🙂

  3. Hey can I quote some of the insight here in this blog if I reference you with a link back to your site? ( Yes, you can. Florin )

  4. I believe that may be a captivating element, it made me think a bit. Thank you for sparking my considering cap. Every now and then I am getting such a lot in a rut that I simply feel like a record.

  5. CityVille

    Usually I do not learn post on blogs, but I wish to say that this write-up very compelled me to take a look at and do it! Your writing style has been amazed me. Thank you, quite great post.

  6. Anonymous

    Very good site. Keep the updates coming. Gracias!

  7. Rosalia Shryer

    I am glad to be one of many visitants on this outstanding website (:, appreciate it for putting up.

  8. outdoor

    Reasonably strange. Is likely to appreciate it for those that include community discussion boards or anything, internet site theme . a tones way for the client to communicate. Excellent job..

  9. kavitacija

    Wow, incredible blog layout! How long have you been blogging for? you make blogging look easy. The overall look of your web site is excellent, as well as the content!

  10. Idol White

    Just to follow up on the up-date of this issue on your website and would really want to let you know how much I liked the time you took to generate this handy post. Within the post, you actually spoke of how to actually handle this matter with all convenience. It would be my own pleasure to gather some more ideas from your web-site and come as much as offer other individuals what I have learned from you. I appreciate your usual wonderful effort. Dentist Palm Beach

  11. medicine

    Very Nice interesting post. Thanks a lot for sharing this post with us. I have a few questions though, do you mind if we can speak?

  12. order

    Verry nice blog here! I really enjoyed reading it so much that I bookmarked this on digg! I wish you continued success!

  13. fast

    This is exactly i am looking for. This I refer to value. The knowledge provided right here is to the greatest. I would like say you need to have put in some time in setting every one of these content together. These are matched with your market. I’ll advocate these to all and also to all my associates. I’ll come back here to try out how much give good results. Thank you for making this ensue.

  14. I am glad to be a visitant of this consummate blog! , thanks for this rare information! .

  15. Scottie Lafon

    I genuinely treasure your piece of work, Great post.

  16. Fonts

    Hey are using WordPress for your site platform? I’m new to the blog world but I’m trying to get started and create my own. Do you need any coding expertise to make your own blog? Any help would be greatly appreciated!

  17. meja

    Nearly all of the things you state occurs to become astonishingly correct and which makes me ponder the cause why I hadn?t checked out this with this light previously. This particular piece definitely did flip the light on for me personally so far as this topic make any difference goes. But there is one position I am not truly also comfy with so while I make an work to reconcile that with the true core theme of one’s point, permit me observe what all the relaxation of the readers need to say.Nicely carried out.

  18. I just wanna thank you for sharing your information and your site. I’ve learned something today. Thanks!

  19. Delos Chang

    Would you thoughts if I quote a few of the posts so long as I give credit and resources back again for your weblog? Because the information here fascinates me and my site is inside the exact very same market as yours and my end users would truly benefit from a lot of the details you supply here. Make sure you allow me know if this is acceptable with you. Many thanks!

    • admin

      Of course , I allow it: Double SUCCESS!( for you and for me ). Florin

  20. Software

    Hi, This page is especially informative as well as entertaining near interpret

  21. online

    terrific luck getting people behind this one. Though you make particular VERY fascinating points

  22. Software

    I like when you talk about this type of stuff in your posts. Perhaps could you continue to do this?

  23. Evan Rogg

    I went over this internet site and I conceive you have a lot of superb information, saved to favorites (:.

  24. I really like your writing style, excellent information, regards for putting up : D.

  25. treatment

    I have been exploring for a little for any high quality articles or blog posts on this sort of area . Exploring in Yahoo I at last stumbled upon this website. Reading this info So i’m happy to convey that I have an incredibly good uncanny feeling I discovered exactly what I needed. I most certainly will make certain to don’t forget this site and give it a look on a constant basis.

  26. oem

    Like this website your website is one of my new favs.I like this website presented

  27. Bethel

    Perfectly indited content material , Really enjoyed reading through .

  28. avto

    This is goog information for me. Author – respect!

  29. Anonymous

    I love when you talk about this type of stuff in your posts. Perhaps could you continue to do this?

  30. California

    I like when you talk about this type of stuff in your posts. Perhaps could you continue this?

  31. church

    http://www.diigo.com/user/sylvester16berry Thanks for that awesome posting. It saved MUCH time 🙂

  32. software

    You are a very smart individual!

  33. OEM

    I’ve been visiting your blog for a while now and I always find a gem in your new posts.

  34. google

    dude this blog rules i cant believe i finally found what i was looking for, thanks bro.

  35. kam

    wow! thank you! i always needed to write on my blog something like that

  36. tablets

    some really interesting info, well written and broadly speaking user genial .

  37. puerto rico

    I enjoyed viewing your blog and I will be back to check it more in the future so please keep up your good quality work.

  38. map of georgia

    Your place is valueble for me.

  39. state of georgia

    Your concept is outstanding; the difficulty is one thing that not enough people are speaking intelligently about

  40. arizona

    I seriously like your blog site layout it really is incredibly wonderful and clear, uncomplicated to study.

  41. Anonymous

    i definitely appreciated ready this, thanks!

  42. Anonymous

    i have been checking your site site for a despite the fact that now, would seem like everyday i study one thing new

  43. Anonymous

    everyone loves seeing your blog post for the reason that you are able all the time achieve us clear and funky matters

  44. Anonymous

    i’m highly happy along with your text capabilities and also while using the blueprint on your own site.

  45. Anonymous

    i’ve recently been searching around to your web page following i observed about these from a buddy and was happy when

  46. Anonymous

    i am delighted that i observed this web site, just the right info that i was searching for!

  47. Anonymous

    i was able to discover it right after looking out for a while

  48. Anonymous

    spot on with this write-up, i really think this website needs much more consideration.

  49. Anonymous

    I found your Article in Google. Thank you for your information

Trackbacks/Pingbacks

  1. Emoticon
1 2 3 11

Leave a Reply to Bajki